Vezi unde au loc comemorări ale foştilor deţinuţi politici în luna august 2015

Miercurea Ciuc

Comemorarea femeilor deţinute politic în temniţa Miercurea Ciuc va avea loc sâmbătă, 8 august 2015. Sfânta Liturghie se va săvârşi la Catedrala Episcopală Ortodoxă Sfântul Nicolae (aprox. ora 8), apoi va avea loc parastasul (aprox. ora 9:30). În jurul orei 11 la Cimitirul Catolic se va face pomenirea Martirelor de la Ciuc în faţa Monumentului.

Targsor

Comemorarea deţinuţilor politici minori care au pătimit în penitenciarul Târgşor va avea loc joi, 20 august 2015, în jurul orei 10. Parastasul se va savârşi în faţa Monumentului deţinuţilor de la Târgşor aflat în curtea Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (Biserica se află în vecinătatea penitenciarului Târgşorul Nou).

Fetea

Comemorarea luptătorilor anticomunişti din pădurea Fetea va avea loc duminică, 30 august 2015. Parastasul va avea loc în jurul orei 14 în faţa Monumentului Luptătorilor Anticomunişti de la Fetea.

Dreptul la memorie

Avem dreptul şi obligaţia să cunoaştem şi să păstrăm vie memoria neamului nostru. România a avut şi are eroi, martiri, mărturisitori şi sfinţi – exemple minunate de credinţă, moralitate, tărie şi luptă. Aceşti sfinţi şi eroi nu se află doar în calendarele bisericeşti şi în cărţile de istorie. Încă îi mai avem printre noi pe unii supravieţuitori ai temniţelor politice – prezenţa lor între noi, în vremuri atât de întunecate, este o mare binefacere pe care Dumnezeu a dat-o generaţiilor de astăzi. Avem mormintele, monumentele şi locurile de suferinţă în care foştii deţinuţi politici şi luptători anticomunişti au pătimit şi au luptat până s-au înălţat la Domnul.

An de an, împreună cu supravieţuitorii temniţelor, ne strângem în jurul acestor monumente comemorând pe cei plecaţi dintre noi. Acesta este dreptul nostru la memorie şi la istorie. Nedreapta şi neconstituţionala lege „antilegionară” nu ne poate anula acest drept şi nici obligaţia creştinească de a face slujbe de pomenire pentru cei plecaţi dintre noi (chiar dacă nu suntem rude directe ale acestora), dreptul de a ne plânge morţii şi de a vorbi altora despre ei. Prezenţa noastră, a tuturor, la comemorările anuale închinate foştilor deţinuţi politici şi luptători anticomunişti, oglindeşte recunoştinţa şi conştiinţa neamului nostru. Participând la slujba lor de pomenire intrăm în comuniune cu sufletul viu al neamului românesc şi cu Dumnezeu.

Vom continua să organizăm, să co-organizăm sau să participăm la toate aceste comemorări ca şi până acum. Vă chemăm alături de noi pe toţi cei care îi iubiţi şi îi cinstiţi pe sfinţii închisorilor şi pe luptătorii anticomunişti, pe toţi cei care cunoaşteţi istoria şi nu acceptaţi rescrierea ei pe criterii de corectitudine politică. Acum mai mult ca niciodată trebuie să mergem pe urmele sfinţilor şi eroilor, în locurile în care ei au suferit. Pomenirea morţilor se poate face oriunde, în orice biserică, în orice oraş, de către orice preot, însă prezenţa noastră în faţa închisorilor, monumentelor şi a gropilor comune este mai mult decât o pomenire, este o mărturisire de credinţă şi de dragoste. Acesta trebuie să fie răspunsul nostru în faţa corectitudinii politice transformată în lege: prezenţă fizică şi rugăciune.

Ei au murit în temniţe, au fost schingiuiţi, înfometaţi, umiliţi dar au ieşit biruitori. Jertfa pe care noi o facem pentru a ajunge în fiecare an în locurile pătimirii lor este un prinos bineplăcut adus la picioarele sfinţilor din închisori. Aceştia nu au neapărată nevoie de rugăciunile noastre aflându-se de mult în împărăţia Celui Atotputernic, dar noi avem mare nevoie de rugăciunile lor. Rugându-ne pentru ei, ne rugăm pentru noi şi pentru neamul nostru.

Cezarina Condurache