Originile pseudo-„naziste” ale FPO. Nostalgia austriacă după Anschluss şi Jorg Haider?

Nu este întâmplătoare ascensiunea fără precedent a Partidului Libertăţii (FPO) în preferinţele electorale ale austriecilor. La alegerile parţiale de zilele trecute, în Austria Superioară, FPO a obţinut 31 la sută din sufragii, aflându-se pe primul loc, fapt ce i-a luat prn surprindere şi pe liderii partidului. Succesul FPO în alegerile parţiale, dar şi creşterea în sondaje pentru alegerile locale de la Viena din 11 octombrie anunţă o restauraţie naţionalistă în Austria, ca în anii premergători Anschluss-ului din 1938. FPO nu vine de nicăieri. E un partid cu rădăcini istorice adânc înfipte în trecutul habsburgic al Austriei. În timpul revoluţiei de la 1848 s-a înfiinţat de către un grup de liberali naţionalişti o grupare politică de renaştere a Germaniei Mari. Partidul Marelui Popor German care lupta împotriva marxiştilor şi a social-creştinilor s-a înfiinţat imediat după primul război mondial. Acest partid devine principalul partid naţionalist în Austria interbelică, care a fost persecutat de guvernul autoritar de la Viena condus de creştini-sociali. Partidul Marelui Popor German devine după 1933 susţinător al NSDAP şi al lui Adolf Hitler, un fel de coloană a cincea germană care milita pentru unirea cu cel de-al III-lea Reich. În 1938 Partidul Marelui Popor German se alătură NSDAP-ului austriac şi declanşează revoluţia naţional-socialistă. Hitler intră cu Wehrmacht-ul în Austria şi anexează ţara. Naţionaliştii austrieci se alătură Anschluss-ului şi se înscriu cu toţi în NSDAP. După 1945, liberalii naţionalişti încearcă să şteargă urmele colaboraţionismului cu Germania nazistă. După retragerea trupelor sovietice din ţară, în 1955, membrii Partidului Marelui Popor German înfiinţează un nou partid naţionalist liberal: Partidul Libertăţii (FPO) condus de fostul ministru al agriculturii în guvernul nazist şi fost ofiţer SS, Anton Reinthaller. A fost semnalul mult aşteptat: absolut toţi foştii funcţionari nazişti şi ofiţeri SS din Austria se înscriu în FPO. Ei duc o politică violentă împotriva SPO şi se aliază în alianţe locale şi regionale cu creştin – democraţii de la OVP. În 1958 Anton Reinthaller este înlocuit de un alt înalt ofiţer SS la conducerea FPO: Friedrich Peter. FPO reuşeşte să intre la guvernare cu câţiva miniştri în 1970 în alianţă cu OVP. În 1967 o fracţiune naţionalist-socialistă se rupe din FPO formând un partid nazist nostalgic. FPO se îndreaptă spre un liberalism şi etatism moderat. După 1980 istoria partidului cunoaşte o transformare dramatică, odată cu apariţia pe scena publică a lui Jorg Haider, un lider charismatic şi declarat admirator al regimului naţional-socialist şi al Wehrmacht-ului german. După alegerile din 1989 Heider devine guvernator al Charintiei. În 1993, Jorg Haider lansează sloganul „First Austria” şi impune guvernului un program împotriva imigranţilor. Românii încep să fie persecutaţi în Austria, iar oamenii de afaceri veniţi din România în Viena sunt amendaţi de autorităţi pentru a fi descurajaţi şi să plece.

În 1999, Jörg Haider a fost reales guvernator al landului Carintia, dar după doi ani a fost nevoit să renunțe la funcție după ce într-un discurs a elogiat politica Germaniei naziste de ocupare a forței de muncă. După alegerile din 1999, FPO obţine 27 la sută din voturi şi creează o coaliţie cu OVP într-un guvern naţionalist şi conservator ce amintea de perioada Anschluss-ului. Se propune crearea unui cordon sanitar împotriva imigranţilor. Cancelarul Wolfgang Schüssel devine imaginea publică a unei ţări acuzată de rasim de către Europa. Bruxellul impune sancţiuni economice Austriei pentru declaraţiile iresponsabile ale ministrilor FPO. Haider a fost spionat de Mossad, serviciul secret al Israelului. Agentul Mossad și fost membru al FPÖ, chiar secretar general al partidului, Peter Sichrovsky, a prezentat informații despre controversatele legături pe care Haider le-a avut cu dictatori proeminenți din lumea arabă, între care Saddam Hussein pe care l-a vizitat în 2002 la Bagdad. Heider înfiinţează un nou partid BZO ca să nu pună guvernul austriac într-o situaţie delicată. În 2005 Haider se separă de FPÖ și fondează o formațiune politică nouă, Alianța pentru Viitorul Austriei (germană Bündnis Zukunft Österreich (BZÖ)), pentru a putea menține alianța cu Partidul Conservator (ÖVP). În 2006 ajunge în fruntea FPO charismaticul politican naţionalist Heinz-Christian Strache cu un program anti-imigraţie şi anti-islam, precum şi cu un discurs eurosceptic. Pe 11 octombrie 2008 Heider moare suspect într-un accident de maşină la Klagenfurt, unii punând accidentul pe seama unui serviciu secret din Orient. În Charintia, BZO trece de partea FPO într-o fuziune spectaculoasă în 2009. FPO devine portavocea politicii publice împotriva imigranţilor şi pentru o Austrie a austriecilor şi lansează sloganul: „Austria nu e o ţară a imigranţilor!”. FPO devine partener politic pe plan extern al Frontului Naţional din Franţa. Pe 11 octombrie vor avea loc alegeri la Viena, iar destui români din Austria vor să voteze cu FPO care duce o politică împotriva imigranţilor, doar să fie la modă că sunt de „dreapta”, de fapt voteză un program politic şi social care-i exclude şi marginalizează din societatea austriacă. Asistăm la un masochism civic greu de înţeles pentru unii români austrieci care sunt adepţi ai FPO? Partidul Libertăţii nu luptă numai împotriva imigraţiei musumane, ci şi contra imigraţiei românilor în Austria. FPO nu le-a promis nimic românilor, nu a inclus niciun punct pentru românii stabiliţi în Austria şi, totuşi, sunt conaţionali de-ai noştri, care vor vota pe 11 octombrie cu acest partid, cu origini ideologice pseudo-„naziste”. Pare un sindrom Stockholm în toată regula?

Ionuţ Ţene