Vezi ce cer secuii premierului Dacian Cioloș: ”Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc inclusă în Constituție”

La mitingul organizat de secui miercuri la Miercurtea Ciuc aceștia au cerut autonomie.La miting au participat membrii Gărzii paramilitare maghiare. Liderul Consiliului Naţional Secuiesc Covasna, Gazda Zoltan, a afirmat că una dintre doleanţele „majore”, inclusă în promisiunile de la Alba Iulia, este „autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”.

Petiţia adresată Guvernului, citită în limbile maghiară, română şi engleză, supune atenţiei premierului Dacian Cioloş faptul că, „înainte cu trei zile de Ziua Naţională a României”, aşteptările comunităţii maghiare sunt legate de garantarea drepturilor comunităţii maghiare prin Constituţie.

„La 1 decembrie 1918, românii adunaţi la Alba Iulia, odată cu proclamarea Unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluţie în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Aliniatul 1 al punctului 3 prevede deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor care îl alcătuiesc”, se arată în document.

Un alt punct pe care manifestanţii îl doresc inclus în Constituţie este acela potrivit căruia „comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute în România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu populaţia română de minimum 100 de ani, de pe timpul creării României moderne”.

„Considerăm că, odată cu obligaţia morală asumată, a sosit timpul creării unei baze juridice a acestor promisiuni. În numele PCM, ne exprimăm convingerea că România, ca stat naţional, unitar, îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia”, se precizează în petiţie.

Doleanţele comunităţii maghiare, cuprinse în cinci puncte şi înaintate „ca amendament la proiectul de revizuire a Constituţiei”, sunt: „1. România este un stat suveran, indivizibil naţional al românilor şi al comunităţilor naţionale autohtone convieţuitoare. 2. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone din România sunt factori constituanţi ai statului român. 3. Proclamaţia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 este fundamentul moral şi istoric juridic al egalităţii naţionale şi libertăţii naţionale etnice din România. 4. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute din România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu poporul român de minimum 100 de ani, respectiv de la crearea României moderne. 5. Drepturile comunităţilor naţionale autohtone din România sunt garantate prin lege organică în măsură şi în funcţie de voinţa legitim exprimată a comunităţii în spiritul Proclamaţiei de la Alba Iulia, conform normelor şi standardelor europene în materie şi cu respectarea integrităţii teritoriale a României”.

„Stimate domnule prim-ministru, sperăm că apreciaţi atiudinea noastră maxim democratică pe care o purtăm timp de 96 de ani, respectiv în acel sfert de veac care a trecut de la Revoluţia din Decembrie 1989, timp în care noi totdeauna am formulat dolanţele noastre respectând principiile dreptului, cu referiri la recomandările internaţionale, precum şi la exemplele europene în materie. Într-o democraţie şi într-un stat de drept, cerinţele comunităţii sunt ascultate şi respectate, aşa să fie şi în România!”, se menţionează în finalul documentului semnat de preşedintele PCM, Biro Zsolt, titrează Mediafax.

Petiţia adoptată, sâmbătă, la Miercurea Ciuc a fost tradusă şi în limbile germană şi franceză. Ea va fi înmânată, miercuri, prefectului judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, şi trimisă, prin poştă, premierului Dacian Cioloş, Guvernului, precum şi tuturor ambasadelor de la Bucureşti.Secuii vor Autonomie.

NapocaNews