Nu Piața Karl Liebknecht sau Carol de Anjou, Da Piața Carol I sau Carol Popp de Szathmari

Acum câteva luni, consilierul local Adrian Mureșan a venit cu o propunere logică și de bun simț. El a precizat că dorește schimbarea denumirii Pieței Karl Liebknecht, din zona străzii Oașului, în Piața Carol Robert de Anjou. ”Karl Liebknecht este un lider al comuniștilor germani, care nu are nimic de a face cu istoria Clujului. Pe când Carol Robert de Anjou este cel care a redat Clujului libertatea”, a adăugat Adrian Mureșan în presă. Despre schimbarea acestei piețe cu nume de bolșevic am mai scris acum câțiva ani când am propus schimbarea denumirii în Teohar Mihadaș, celebru poet clujean anticomunist. Nu trebuie să mai fie posibil, ca la 26 de ani de la revoluție, să mai existe la Cluj-Napoca o piață cu numele unuia dintre cei mai mari bolșevici criminali germani din istoria lumii Karl Liebknecht. În crime îl întrece poate doar Lenin, Troţki şi Bela Kun. E o ruşine pentru Cluj-Napoca, oraș cu pretenții de capitală culturală europeană 2021, să mai avem numele comunistului Karl Liebknecht pe o plăcuță stradală. Acesta a fost cel care a declanşat revoluţia bolşevică a muncitorilor din Berlin şi a organizat trupele para-militare „Spartakus” pentrua face din Germania al doilea stat comunist după Rusia lui Lenin. Noroc cu militarii din FreiKorps, care l-au ucis în ianuarie 1919 pe el şi Rosa Luxemburg. Propunerea consilierului local e firească dar nu pe placul clujenilor.

Reputatul istoric medievist clujean Doru Radosav le recomandă consilierilor locali clujeni să treacă pe la bibliotecă înainte de a atribui denumiri unor străzi sau pieţe. Reacţia istoricului vine după ce consilierul local ALDE, Andrei Mureşan a anunţat că va înainta un proiect de hotărîre prin care Piaţa Karl Liebknecht, din zona străzii Oaşului, să poarte denumirea de Piaţa Carol Robert de Anjou. Doru Radosav consideră că această denumire nu este una inspirată deoarece Carol Robert de Anjou nu a avut o legătură directă cu oraşul Cluj. Istoricul clujean menţionează că regele Ungariei a rămas în istorie ca una adversar al statalităţii medievale româneşti: ”Procesul de atribuire sau schimbare de denumiri trebuie adus cît mai spre timpul recent. Aceste denumiri ar trebui să fie legate de personalităţi culturale politice sau academice care au avut o relaţie directă cu oraşul Cluj. Faptul că regele Carol Robert de Anjou a acordat Clujului statutul de oraş nu a fost ceva deosebit deoarece acest lucru a făcut parte dintr-un demers prin care multe alte localităţi au primit acest statut. Sunt mult personalităţi şi române, şi maghiare şi germane, şi evrei care au legătură directă cu dezvoltarea oraşului din punct de vedere cultural, economic şi academic iar numele acestora poate fi atribuit unor străzi sau pieţe”. Profesorul clujean a subliniat că municipiul Cluj-Napoca este prin definiţie un oraş cu vocaţie culturală şi academică, precizând că atribuirea de denumiri de străzi şi pieţe ar trebui să se inspire din acest ‘’panteon al personalităţilor academice şi culturale’’, care au trăit şi activat în Cluj. Istoricul clujean are dreptate: nu putem da un nume de rege maghiar, care a încercat să cucerească Țara Românească și a pierdut rușinos la Posada în 1330, bătut fiind de domnul muntean Basarab I.

Cred că două propuneri s-ar plia pe piața clujeană: una ar fi cea de Regele Carol I, un domn neamț care a modernizat România și e printre preferații românilor, conform sondajelor. A doua propunere ar fi fotograful maghiar care s-a născut la Cluj, Carol Popp de Szathmari și a trecut Carpații devenind primul fotograf român. În perioada 1860-1870 Carol Popp de Szathmari a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii din anii 1854/1855. Prin aceasta, el este recunoscut ca primul foto-jurnalist de război. A mai călătorit în China, iar cu acordul Țarului Rusiei, a ajuns și în Siberia, unde a realizat fotografii artistice, mult apreciate de casa imperială de la Moscova. Până la urmă consider că Piața Karl Liebknecht ar trebuie numită Carol Popp de Szathmari acest clujean românizat care a dus faima României în lume prin fotografie.

Ionuț Țene