Interviurile Putin (II)

Dar acum urmeaza un comentariu foarte interesant, ceea ce Masha Gessen emite a fi conditiile in care are loc acest tip de admiratie. Faptul ca atare mi-a adus aminte de Dogma lui Lars von Trier, de conditiile pe care le pune cineastul danez cinematografului. Insa conditiile din Interviurile lui Stone il duc pe Gessen la subtile meandre incriminatorii, acuzandu-l pe cineast ca se foloseste de mijlocul sau “pentru a-si exercita ignoranța, prejudecățile rasiste, o iubire a puterii și ignorarea totală a preciziei factuale”.

Iata-le:
Conditia nr. 1: Ignoranta.

Gessen crede ca datorita ignorantei, cunoasterii vagi a istoriei Rusiei si a lui Putin, Oliver Stone a preluat necritic tot ce a insirat Putin, care a mintit cat a putut, fara sa primeasca o replica.

Gessen ne dovedeste aici ca este pur si simplu in afara artei, a meseriei de cineast in special. El cum si-ar fi dat seama ca Putin minte, daca Stone o facea pe savantul? Un cineast isi lasa subiectul sa se manifeste. Ceea ce spune Putin devine un document. Subiectul trebuie sa fie atent ce spune, fiindca cineastul nu-si face decat datoria la nivelul cel mai inalt posibil, ii lasa libertatea subiectului sa fie el insusi. E un portret al lui Putin, care il defineste prin tot ceea ce spune si ocoleste sau evita sa spuna.
Gessen crede ca Stone este un inept realizator de interviuri. Dar daca el si-a lasat subiectul sa se dezvaluie, si-a atins scopul. Artistul nu trebuie sa arate ca e mai destept decat subiectul sau, dimpotriva, tebuie sa-l slujeasca, spre a-l evidentia pe toate planurile. Un subiect care simte ca ziaristul il conduce, il controleza, nu mai este el insusi. Iar daca Putin a mintit cu privire la razboiul din Ucraina sau cu privre la ocuparea Crimeei, acest lucru il defineste, exista istorici precum dl. Gessen, care observa imediat diversiunile. Oliver Stone a folosit aparatul de filmat exact asa cum este natura lui: o masina de inregistrat imagini. Aceasta este esenta documentarului, sa nu modifici imaginea, sa nu strici subiectul, trebuie sa-l lasi sa se desfasoare in toata amplidudinea sau micimea sa.

Daca, in Episodul 2, Putin raspunde ca in Rusia exista o totala libertate de opinie si da exemplu “sute de companii de televiziune” care nu pot fi controlate de stat, fapt neadevarat, de ce Stone trebuia sa conteste asa ceva? Si sunt si alte fantasmagorii, ca inceputul razboiului cu Ucraina, cauzat, spune Putin, de rapirea unor rusi etnici din estul Ucrainei. Istoricii sau Viata au de dat replici, nu Stone.

Conditia nr. 2: Iubirea puterii si a maretiei.

Putin calareste, joaca hochei sau vaneaza, spre admiratia lui Stone. Sau arata ca e maestru Judo. Cand cineastul ataca subiectul LGBT, Putin isi afirma homophobia, spunand ca nu va intra intr-o cabina de dus unde se afla un homosexual, fiindca nu vrea sa-l ispiteasca. Dar dl. Gessen nu gusta un astfel de umor. Nici cand Marele Licurici sclipeste asa: “I don’t have bad days because I’m not a woman”.

Episodul 3 se petrece la Soci, o statiune impresionanta. Dar de ce dl. Stone sa fie impresionat de asa ceva, spune Gessen, nu are voie! Intr-un birou se difuzeaza discursul lui Putin din 2007 impotrriva NATO si a Occidentului. E un discurs pe care Putin il tine in arhiva sa, cu care se mandreste, asa cum se mandreste si cu portretul tatalui sau. Ca tanar marinar in Crimeea. Ce este aici de condamnat, unde vede Gessen iubirea de maretie?! Iar Stone, normal, ataca subiectul Crimeea. De ce Putin nu are in arhiva sa si discursul despre anaxarea Crimeei?

Conditia nr. 3: Prejudiciul comun.

Si Stone si Putin sunt ingroziti de musulmani. Stone se refera la “musulmanii din Caucazul Asiei Centrale”, expresie care ii da lui Gessen prilej de demolare, fiindca intre Caucaz si Asia Centrala este o distanta de sute de mile. Iar o alta mostra de admiratie, spune Gessen, este atunci cand Stone il intreaba pe Putin cum rezolva diminuarea populatiei albe, de etnie rusa, iar Putin ii spune ca a rezolvat, ca se inregistreaza chiar o crestere, deci Putin ar fi salvatorul rasei albe. Nu vad de ce acest fapt trebuie ironizat!
Conditia nr. 4: Incapacitatrea de a face distinctia dintre fapt si fictiune!
Asta e prea de tot! Uite cine face distinctia, dl. Masha Gessen, iar autorul unei opere antologice e “inept”. Cica Stone i-ar fi pus lui Putin intrebari scrise de personalul presedintelui rus! Adica Stone este cumparat de Putin cu un tarif standard, asa cum face cu jurnalistii rusi!

Nimic mai gogonat, d-le Gessen!

Un alt subiect delicat este cel legat de incercarile de asasinare a lui Putin. Cate au fost? Se vorbeste de 5. Mai multe decat impotriva lui Fidel Castro? Dar oficial nu se stie decat de una sau doua. Masha Gessen nu e multumit nici de faptul ca intr-unul din episoade Oliver Stone se foloseste de filmul sau Snowden (2016), ca si cum ar fi documentar de arhiva! Dar poate ca va fi. Deja si este.

Conditia nr. 5: Neutralitatea morala.

Aici este corect. Fiindca asta i-ar mai trebui unui artist, sa dea lectii de morala. Un cineast, un artist, trebuie sa aiba o doza de ambiguitate, chiar si daca e documentarist. El nu este nici un copist, nici un moralist. Daca nu ar face spectacol, nu ne-ar atrage opera sa. Stone nu putea fi decat neutru din punct de vedere moral. Ce trebuia sa faca? Sa-i fi spus lui Putin sa-si bage mintile in cap, ca nu e moral cum se poarta cu mujicii!? Dar exemplul pe care il da Gessen este legat de subiectul Stalin. Putin spune ca “Stalin a fost un produs al timpului sau. Poti sa-l demolezi sau poti sa-i apreciezi contributia la victoria asupra nazismului. Demonizarea excesiva a lui Stalin este o modalitate de a ataca URSS si Rusia, pentru a sugera ca azi Rusia e o prelungire a stalinismului. Ca are acest semn de nastere. Dar toata lumea are un semn de la nastere”.

Ideea de revolta a lui Gessen e justificata. Nu putem idolatriza un om care a ucis milioane de intelctuali sovietici si a dus in lagare alte milione de oameni. Poti face un spectacol din asa ceva? Si iata unde a vrut sa ajunga Masha Gessen: e de acord ca Oliver Stone nu este Donald Trump, dar el impartaseste un mod asemanator de a vedea lumea, de a fi in ea, de a persevera in acest mod de a fi, si chiar de a face un spectacol din ea.

Grid Modorcea
Corespondenta de la New York