Distribuie articolul

Cum întâmpină Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Ziua Naţională şi Centenarul Marii Uniri: cu coroana regelui Ştefan al Ungariei! Conducerea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei s-a trezit să expună coroana regelui Ştefan al Ungariei chiar de Ziua Naţională a României şi la începutul anului 2018, când în ţara noastră debutează Centenarul Marii Uniri. Muzeul clujean va organiza vineri la ora 18 vernisajul expoziţiei cu coroana regelul Ştefan al Ungariei, aceasta putând fi văzută până în 24 ianuarie 2018 când, coincidenţă sau nu, România Sărbătoreşte Ziua Unirii Principatelor. Potrivit unor surse, pentru ca obiectul să poată fie expus la Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a plătit o asigurare de 50.000 de lei.

Deocamdată nu se ştie cine a avut iniţiativa aducerii copiei coroanei regelui Ştefan la Cluj-Napoca însă mai mult ca sigur că acest demers poate declanşa anumite sensibilităţi în rândul majorităţii româneşti. Şi asta din cauză că în perioada în care coroana regelui Ştefan va fie expusă, România sărbătoreşte două evenimente majore. Pe de o parte, la 1 decembrie avem Ziua Naţională a României iar pe de altă în ianuarie 2018 debutează Centenarul Marii Uniri. Ţinând cont de toate acestea, aducerea coroanei ungare la Cluj-Napoca în acest context cu o încărcătură istorică deosebită pentru România nu poate reprezenta decât o acţiune ofensatoare şi de-a dreptul jignitoare.

Coroana regelui Şetefan este coroana cu care au fost încoronaţi cei mai mulţi dintre suveranii regatului Ungariei, din evul mediu începând cu 1075 şi până în data de 30 decembrie 1916, când ultimul împărat al Austriei, Carol I, a fost încoronat ca rege al Ungariei sub numele de Carol al IV-lea. Obiectul a fost realizat în mai multe faze, în ateliere diferite, în secolele XI-XIII. Coroana este compusă din 3 părţi, coroana grecească (coroana propriu-zisă) peste care s-a adăugat o semi-cupolă în stil catolic şi apoi o cruce. Coroana grecească este compusă dintr-o diademă înaltă de 5,2 centimetri şi cu un diametru de 20,5 centimetri, din aur decorat cu mai multe imagini religioase şi laice. Imaginea de pe avers, realizată din email, îl reprezintă pe Iisus Hristos Pantocrator (Cel Atotputernic) încadrat de Arhanghelii Mihail şi Gabriel, urmate de cele ale martirilor Gheorghe şi Dumitru şi Cosmas şi Damian. Pe reversul diademei bizantine se găseşte o reprezentare a basileilor (împăraţilor) Mihail Dukas al VII lea şi Constantin Porfirogenetul. Lângă acestea este reprezentat regele maghiar Geza I, având alături o inscripţie în limba greacă “Lui Geza I, credinciosul rege al turcilor” – descriere confirmată de izvoarele bizantine contemporane care îi denumeau pe maghiari “turci”.

Coroana latină este alcătuită din patru benzi de aur late de 5,2 centimetri lipite peste diadema bizantină şi unite pentru a forma o cupolă. Pe aceste benzi sunt reprezentaţi opt din cei doisprezece apostoli şi Iisus Hristos.

Crucea din vârful coroanei maghiare ar fi fost adăugată în secolul al XIV-lea şi nu are nicio legătură cu restul ansamblului, lipirea ei afectând, din păcate. icoana lui Iisus Hristos.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu a confirmat pentru Făclia că instituţia pe care o conduce va prezenta pe parcursul a două luni copia coroanei regelui Ştefan.

Citeşte mai mult pe ziarul Făclia