Urături de Anul Nou. Sorcova – versurile unui obicei păstrat de satul românesc

Sorcova este printre cele mai cunoscute obiceiri legate de venirea Anului Nou, iar versurile sunt învățate de toți copiii și sunt greu de uitat. Deși în funcție de regiuni, circulă mai multe variante – mai scurte și mai lungi, versurile Sorcovei au toate un ”miez” comun.

Ce simbolizează sorcova

În tradiția populară, cântecele care vestesc venirea noului an sunt aducătoare de noroc în gospodăriile care primesc urătorii și îi cintesc cu dulciuri, fructe sau bani. Atât Sorcova, cât și Plugușorul nu au au legătură cu sărbătorile religioase.

Odată îngropat Anul Vechi, în ziua Sfântului Vasile copiii fac ochi devreme şi pornesc la sorcovit, cu ramuri împodobite sau cu vestitul buchet cu flori din hârtie sau din plastic.

Mai demult, se colinda cu o crenguță înmugurită de măr ce se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei și care până de Sfântul Vasile era ănflorită. Așa se explică de ce în versurile populare avem, în plină iarnă, ”florile dalbe” sau florile de măr.

Cum se face astăzi sorcova

În zilele noastre, sorcova este un băț înfășurat în hârtie colorată, cu beteală și uneori cu clopoței.

Sorcova – versuri – varianta scurtă

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
„La Anul și La Mulți Ani!”