Distribuie articolul

Tăticule, bine-ai venit,
Vei fi flămând si ostenit!

Tu ne-ai lăsat atât de mici
Când ai plecat, ca doi pitici,

Si iată-ne cât am crescut
Si ce cumintî ne-am mai făcut!

Poftim, tăticule, un măr,
Dar cin-ti-a pus argint în păr

Si unde-ai fost tu până azi
De-i faci măicutii atât necaz?

De câte ori am întrebat,
Măicuta ochii si-a plecat;
De boabe mari de rouă plini
Si curcubeie de lumini.

Ca să tăcem ne-mbrătisa
Si povestea măicuta-asa:

Au fost odată ca-n povesti
Doi prunci cu fete îngeresti

Si ei iubeau cu drag si dor
Pe mama si tăticul lor.

Si mai spunea povestea cum
Tăticu-a fost pornit la drum,

Cum oameni răi l-au luat în zori
Si l-au purtat prin închisori

Să-si lase legea tării lui
Pe mâinile streinului.

Că altminteri el s-ar fi dus
S-aprindă foc în munte, sus

Si că e slab, flămând si gol
Si moartea-i dă mereu ocol.

Că au trecut de-atunci multi ani
De când tăticu-i la dusmani…

Si când povestea se sfârsea,
Nu stiu de ce, mama plângea,

Apoi ne lua si-ngenunchiam
Si Maicii Sfinte ne rugam,

Strângeam icoana până când
Noi, adormeam cu el în gând.

Tăticule, să nu zici NU,
Cel din povesti, nu erai tu?!

Virgil Mateiaş

16 Septembrie 1949, Ocnele Mari, celula 10

Susțineți NapocaNews.ro

Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.

Puteți face o donație prin transfer bancar:

Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300


👉 Preferi să donezi rapid online?

Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal: