Suedia sub teroare. Violențe, haos, incendii și bombe în cartierele ”no go”

Suedia este țara membră UE care a primit cel mai mare număr de imigranți raportat la populație. Rezultatul este un dezastru social.Reproducem mai jos un articol al Paulinei Neuding, redactor șef al publicației online suedeze Kvartal, preluat de Politico.

Suedia se poate să fie cunoscută pentru muzica sa pop, magazinele IKEA și generozitatea ajutoarelor sociale. Dar este tot mai mult asociată și cu numărul din ce în ce mai mare de recruți ai Statului Islamic și de atacuri cu bombe și grenade.

perioadă de două săptămâni, în Suedia au avut loc cinci explozii. Ceva banal: suedezii s-au obișnuit cu titlurile despre crimele violente, intimidarea martorilor și execuțiile bandelor înarmate.

Într-o țară multă vreme renumită pentru siguranța sa, alegătorii au bifat „lege și ordine” ca fiind cea mai mare problemă națională, înaintea alegerilor generale din septembrie.

Totuși, subiectul crimelor și infracțiunilor, ca și dezbaterea pe marginea acestei probleme, în societatea suedeză orientată spre consens, sunt adevărate tabu-uri.

Pentru a înțelege crima organizată în Suedia este important de știut că această țară a beneficiat de pe urma declinului violenței criminale în Occident, mai cu seamă a violenței spontane și a crimelor făcute pe fondul consumului de alcool.

Scăderea globală a omuciderilor a fost totuși mult mai mică în Suedia decât în țările vecine, titrează evz.ro.

Crimele cu arme de foc ale bandelor organizate, astăzi în principal un fenomen caracteristic societății paralele formate de imigranți, au crescut de la 4 pe an, la începutul anilor 1990, la circa 40 pe an astăzi.

Din această cauză, Suedia s-a transformat dintr-o țară cu criminalitate scăzută într-una în care rata omuciderilor este sensibil mai mare decât media occidentală.

Tulburările de stradă cu incendieri de mașini, atacuri asupra cetățenilor care intervin și chiar răzmerițe sunt un fenomen recurent.

În Suedia, împușcăturile au devenit atât de banale încât nu mai țin prima pagină, în afara cazurilor în care sunt spectaculoase sau se soldează cu morți.

Știrile despre atacuri sunt repede înlocuite cu știri despre evenimente sportive și despre vedete, astfel că cititorii au devenit insensibili la violență.

Cu o generație în urmă, atacurile cu bombe împotriva poliției și violențele de stradă erau evenimente extrem de rare. Astăzi, a citi despre asemenea incidente face parte din viața de zi cu zi.

Creșterea nivelurilor de violență nu a trecut neobservată de vecinii scandinavi ai Suediei. Norvegienii folosesc în mod curent expresia „condiții suedeze” pentru a vorbi despre crime și tulburări de stradă. Perpectiva Danemarcei a fost exprimată de fostul președinte al NATO și premier danez Anders Fogh Rasmussen, care, într-un interviu la televiziunea suedeză, a afirmat: „Văd adesea Suedia ca pe un exemplu despre cum nu trebuie procedat.”

Drept răspuns, guvernul suedez a lansat o campanie internațională pentru „imaginea Suediei”, minimalizând creșterea criminalității.

Cu ocazia vizitei sale la Casa Albă în martie, premierul Suediei Stefan Löfven a recunoscut că țara sa are probleme cu infracționalitatea, în special cu împușcăturile, dar a negat existența zonelor „no-go” (unde legea nu mai poate fi aplicată – n.r.).

Ministrul suedez al Educației, Gustav Fridolin, a călătorit în Ungaria săptămâna trecută repetând același mesaj.

Dar realitatea de acasă este diferită: șeful sindicatului paramedicilor „Ambulansörbundet”, Gordon Grattidge, și predecesorul său, Henrik Johansson, mi-au spus recent într-un interviu că anumite zone sunt categoric „no-go” pentru șoferii de ambulanțe.

Suedezii nu sunt înclinați spre manifestații grandioase de mândrie națională, dar ideea de „Model Suedez” – pe care țara trebuie să-l predea lumii – este o parte vitală a imaginii naționale proprii.

Deoarece criminalitatea este intrinsec legată de eșecul Suediei de a-i integra pe imigranți, creșterea violenței este un subiect sensibil.

NapocaNews