Caisa, combate cancerul

Caisa, un fruct de vară, originară din China, este cultivată în Europa din secolul al XVII-lea. Deliciosul fruct contribuie la protejarea organismului de efectele nefaste ale radicalilor liberi. Atuurile nutritive și savoarea caisei sunt optime în două luni de vară- iulie și august. De aceea, este bine să profităm, în acest interval de efectele sale nutritive și să ne răsfățăm cu aceste delicioase fructe

Recomandată de nutriționiști în toate afecţiunile care manifestă carenţe de vitamine: A, B1, B2, C, PP, de minerale şi de oligoelemente, dieta cu caise fortifică întregul organism. Mai mult, nutriţioniştii japonezi susţin că o cură cu caise revigorează trupul şi înviorează spiritul. În opinia cercetătorilor japonezi, caisa este cel mai dulce „medicament” care tratează oboseala și stresul, fiind benefică şi în lupta anti-cancer ( sâmburii acestui fruct). Totodată, numeroşi nutriţionişti europeni susţin că sâmburii de caisă conțin cea mai mare cantitate de Vitamina B17, numită „amigdalina”, o speranță de viață pentru bolnavii de cancer. Doza recomandată este de 8-9 sâmburi pe zi, iar această cantitate nu trebuie depășită, deoarece, în caz contrar, amigdalina devine toxică pentru organism.

Un documentar care a fost realizat de americanul G. Edward Griffin, în anul 1974, prezintă mai multe cazuri de bolnavi de cancer care s-au vindecat după ce au urmat un tratament cu amigdalină. În același timp, documentarul prezintă și mărturiile unor medici care și-au tratat pacienții bolnavi de cancer cu amigdalină. Referitor la dezvăluirile prezentate în material, cancerul, această cumplită boală, pe care nimeni şi nimic nu reuşeşte s-o combată de zeci de ani, ar fi “o boală a deficienţei”, ce apare la persoanele al căror organism suferă de o lipsă a amigdalinei (Vitamina B17). Acest deficit de amigdalină este asemănător cu deficitul de Vitamina C (în cazul scorbutului) sau cu cel de Vitamina B3 ( în cazul pelagrei).

În zilele noastre, Vitamina B17 este mai puțin cunoscută, deși ea a fost descoperită cu 5000 de ani în urmă, când era folosită de egipteni şi de locuitorii Chinei Antice. Aceștia au numit această vitamină ”amigdalină”, deoarece atunci era extrasă din migdalele amare. Preparatele făcute atunci pe baza amigdalinei erau consumate mai ales pentru menţinerea sănătăţii, deoarece erau recunoscute efectele detoxifiante ale amigdalinei. Acest ”elixir”, amigdalina, a fost folosit ulterior de greci şi de romani în scopuri terapeutice. Cercetătorii susțin că structura chimică a Vitaminei B17 (amigdalina), este o combinaţie a două molecule de glucoză, una de benzaldehidă şi una de acid cianhidric, iar în reţetele medicale amigdalina este cunoscută sub numele de nitrilozidă. Vitamina B17 poate fi folosită şi în scop terapeutic, nu doar profilactic.

NapocaNews