”Legiuitori fie inculţi, fie interesaţi, fie corupţi sau de-a dreptul trădători au creat asemenea acte normative de restituire încât devin aplicabile şi urmaşilor optanţilor unguri, care au fost despăgubiţi de statul român cu echivalentul a 4,4 tone aur

Incredibil, dar adevărat, timp de 91 de ani, statul român n-a fost interesat să aibă o crestomaţie în limba naţională cu înscrisurile a ceea ce s-a numit, în anii 1922-1927, procesul Optanţilor, la al cărui final România a plătit echivalentul a 4,4 tone aur și 87 milioane de dolari, „cumpărând” practic toate posesiunile imobiliare ale nobililor şi latifundiarilor unguri care n-au vrut să rămână în Transilvania şi au optat pentru cetăţenia maghiară după Tratatul de la Trianon”, scrie Mihail Groza.

Asociația Română „Focul Viu” alături de Despărțământul Astra Cluj au lansat la Cluj-Napoca cartea „Reforma agrară în România și optanții unguri din Transilvania înaintea societății națiunilor”.

La Cluj-Napoca s-a lansat o carte excepțională care spune adevărul despre problema optanților într-un moment când șefii Academiei SRI ne spun să nu fim patrioți. Autorul cărții este prof.universitar.dr Ioan Sabău Pop.

 

Evenimentul a avut loc în data de 2 noiembrie cu începere de la ora 18:00 în sala Ion Muslea a Bibliotecii Centrale Universitare Lucia Blaga din Cluj Napoca.

„În contextul numeroaselor procese de retrocedare de proprietăți din arealul Transilvaniei care au aparținut unor cetățeni ai monarhiei habsburgice de până la Marea Unire din 1918, considerăm a fi necesar a readuce în atenția publicului larg a problemei „optantilor” maghiari, foști proprietari de întinse perimetre funciare.

Sfârșitul Primului Război Mondial a prilejuit destrămarea Imperiului Austro Ungar, iar în contextul afirmării statelor națiune și a reformelor agrare demarate imediat după încetarea conflagrației mondiale, a adus în discuție problema unor familii nobiliare maghiare care, revendicându-și uriașe întinderi teritoriale în Transilvania, au fost puse în față deciziei consfințită prin Tratatul de la Trianon – de a alege între cetățenia ungară sau cetățenia română. În urmă opțiunii acestora pentru cetățenia ungară și urmare a unor indelugate procese internaționale desfășurate pe perioada anilor 1923 – 1930, Tribunalul Arbitral de la Paris a obligat Statul Român să plătească despăgubiri Ungariei și „optantilor” unguri echivalentul a peste 100 de tone aur pur de 24 de carate, valoare pe care România achitat-o integral.

În condițiile în care Transilvania numără 367 de „optanti” care dețineau aproape 80% din suprafețele agricole și de pădure și care au fost despăgubiți de către Statul Român în perioada interbelică, problema actuală a unor procese de retrocedare intentate Statului Român de către urmași ai foștilor optanti ar trebui să fie lovite de nulitate. Avem argumente juridice să ne susținem dreptul asupra acestor proprietăți? Au dreptul urmașii foștilor proprietari optanti să își solicite în instanța dreptul asupra unor bunuri pe care Statul Român le-a despăgubit în perioada interbelică?

La eveniment au fost prezenți istoricii Mircea Popa și Vasile Lechințan, care au subliniat importanța cunoașterii adevărului de către autoritățile statului român, pentru a nu se repeta greșelile trecutului.

NapocaNews