Trebuie să recunosc că am fost mândru, ca și clujean pentru ultimele declarații ale profesorului de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” Mircea Miclea privind pandemia de coronavirus. Acesta se dovedește cel mai calibrat și realist profesor din mediul universitar românesc. Analiza lui Mircea Miclea trece prin filtrul unui academism flexibil, anturat și competent. Din păcate este singura voce din mediul universitar care spune răspicat adevărul despre această situație. M-aș fi așteptat ca personalități universitare din București sau Iași să ridice și ei vocea rațiunii în această pandemie, care se transformă dintr-o problemă reală epidemiologică întruna de isterie și frică? Mircea Miclea e produsul școlii clujene de elită și poate de aceea este personalitatea care a avut curajul să lumineze poporul român indus într-o isterie semi-planificată. Să nu uităm că Mircea Miclea este întemeietor al Școlii psihologice cognitive din România și fost ministru al Educației, de accea știe să pună punctul pe i. ”Asistăm la ascensiunea unei noi religii: cea a Siguranței. S-a instalat treptat, insidios, în ultimele decenii (a se vedea, spre exemplu, F. Furedy – Cultura fricii; U. Beck – Risk Society), când lucrurile firești au început să fie considerate periculoase. Înainte vreme, o furtună de vară era o furtună de vară; acum are coduri de periculozitate: galben, portocaliu, roșu. La fel și pentru vânt, frig, căldură etc. Vedem riscuri peste tot în evenimentele firești ale vieții. Acum, cu pandemia, noua religie s-a răspândit și mai mult în mințile noastre, cu o viteză mai mare decât cea a coronavirusului. Are preoții ei – cei care zi de zi decupează din realitate doar pericolele și ne arată cât de mari sunt (dar, mai ales, vor fi!) ele. Are inchizitorii ei, cei care nu te mai pot arde pe rug, dar care te pot linșa pe rețelele de socializare dacă ai încălcat ritualurile de (auto)protecție, ba chiar și miliția proprie, cu carnet de amenzi! O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie! Are tot mai mulți adepți: unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. El inhibă realizarea altor nevoi, la fel de firești: de relații proximale cu semenii noștri, de a fi liberi, de a avea realizări personale. Cu cât ne apărăm mai mult, cu atât ne dezvoltăm mai lent. Ajungem să ne protejăm, cu costuri tot mai mari, un mod de viață tot mai lipsit de valoare. De aceea, transformarea siguranței dintr-o nevoie într-un cult trebuie contracarată prin analiză critică…” ne spune profesorul în articolul ”Boilere sau Avioane”.

Să nu uităm că mii de copii se culcă seara fără să aibă ce mâncă. Miclea, critică și strategia Guvernului privind închiderea şcolilor până în septembrie într-un interviu la o televizune clujeană. „Măcar astăzi se putea lua decizia ca într-o lună de zile de acum încolo toţi elevii din ţara aceasta să fie dotaţi cu câte un laptop sau o tabletă…În 1918 era vârful de criza al epidemiei de gripă spaniolă. Toţi fruntaşii transilvăneni, animaţi de un ideal naţional au mers din sat în sat, au organizat alegeri şi s-au întrunit la Alba Iulia 100 de mii de oameni, pentru că au avut un ideal. După 100 de ani, ceea ce vedem acum este umbra umbrei acelor oameni. E ruşinos… o astfel de atitudine. În Buzău sunt 17 oameni infectaţi, în Harghita sunt 19, în Vâlcea sunt 24, oare cum o să explicăm noi peste 5-10 ani că într-un judeţ în care erau 17 infectaţi (probabil nici unul dintre ei copil) nu s-a ţinut şcoala? De aceea mi se pare că această decizie este greşită. Nici nu mai are rost să venim cu soluţii, soluţiile se puteau găsi, însă e mult mai uşor să spui nu, nu se poate. Statul a spus că nu se poate redeschide şcoala şi cu asta s-a spălat pe mâini de orice altă gândire de a găsi soluţii.”, spunea Mircea Miclea, în cadrul emisiunii „România te priveşte”, de pe Look Plus. Profesorul realizează gravitatea discriminării dintre elevii din familii cu posibilități materiale și cei din familiile sărace sau monoparentale la accesul la educației. Societatea noastră are nevoie în fruntea Educației de profesori vizionari ca Mircea Miclea, care știu să ofere soluții. Din păcate, mă așteptam ca noul rector al U.B.B., distinsul prof. dr. Daniel David, să vină cu o poziție clară din partea celei mai mari universități românești privind situația deschiderii graduală a școlilor în România și dreptul la educație al tinerilor în propria viziune instituţională. Elevii trebuie să aibă acces la învățământ așa cum au cei din Franța, Belgia, Germania sau Luxemburg, nu să fie ținuți într-o vacanţă prelungită pentru a deveni, prin lipsa educației, doar forță de muncă agricolă necalificată pe plantațiile germane și austriece? Tăcerea rectorului celei mai mari universități românești mă intrigă, deşi o pot înţelege, în această perioadă când avem nevoie de soluții pedagogice. Nu se poate oferi doar soluții online în învățământ și examene la distanță între două vacanțe. Este o distopie. Psihologia se face între oameni ca Miclea, nu doar la birou. Avem nevoie de un plan pedagogic dincolo de pandemia crudă, coordonat de oameni cu mare curaj, care să nu se lase manipulați de o pseudo-”dictatură sanitară” sau de oameni care doresc o vacanță prelungită. Audiatur altera pars.

Ionuț Țene