Adevărul istoric despre luptătorul anticomunist Gheorghe Paşca

În privinţa filmului documentar difuzat în seara zilei de 28 decembrie 2020 pe TVR 2 în cadrul seriei „Memorialul Durerii”,subsemnatul,preotul Rus Vasile,mă disociez de înfloriturile şi exagerările prezentate în acest film, care nu respectă adevărul istoric. Menţionez faptul că aceste inexactități nu sunt prezentate în cartea mea documentată ‘’Gheorghe Paşca – Viaţa şi Jertfa’’, în care am folosit mărturii scrise din dosarul cu numărul 596249 aflat în Arhiva CNSAS, dar şi mărturii orale culese direct de la martori participanţi activi la viaţa şi rezistenţa lui Gheorghe Paşca. Prezint şi mă delimitez de aceste aberaţii:

1. Gavrilă Rus este prezentat în film ca şi ţăran maramureşean când de fapt el este originar din Bichigiu, sat aflat în zona Năsăudului şi nicidecum în zona Maramureşului.
2. Vestita pușcă a lui Gheorghe Paşca ar fi purtat marca Flaubert. Nu există însă nici o mărturie şi dovadă în acest sens. Fotografia cu cele trei arme descoperite în buncărul de pe valea Bichigiului după ultima luptă din 5 februarie 1956, aflată în dosarul de la CNSAS, arată două puşti marca Mosin Nagant şi ZB, precum şi un pistol-automat Oriţa.
3. Prima soţie a lui Paşca i-a îngăduit soţului ei să fugă în munţi cu tânăra Ioana Vlad în buncărul de pe Comarnice. Nu există vreo mărturie care să ateste că Gheorghe Paşca ar fi cerut consimţământul primei sale soţii pentru legătura de dragoste cu Ioana Vlad.
4. Acţiunea de prindere a lui Gheorghe Paşca ar fi fost organizată și coordonată de Securitatea din Baia Mare, pe când ea de fapt era sub conducerea Securităţii Regiunii Cluj, prin șeful acesteia, colonelul Nedelcu Mihail, care şi semnează în ziua de 28 februarie 1956 hotărârea de închidere a dosarului Paşca.
5. Tot satul natal al lui Paşca i-ar fi fost fidel pe când el de fapt a fost înţesat până în anul 1953 cu informatori de securitate, acesta fiind şi motivul retragerii sale în zona Bichigiului.
6. Paşca ar împuşcat mai mulţi ofiţeri în rezistenţa sa din munţi. Un singur ofiţer a fost împuşcat de Gheorghe Paşca în timp ce acesta era atacat în bordeiul său de pe Comarnice, în ziua de 4 iunie 1953: locotenentul Iosif Şipoş, şeful Raionului de Securitate Vişeu şi alţi trei caporali care nicidecum nu aveau gradele unor ofiţeri.
7. Gheorghe Paşca nu a fost chemat la „interviu” în 1949 la postul de Miliţie din Săcel, motivul convocării sale fiind predarea armelor pe care le avea în posesie.
8. După ultima luptă de la buncărul de pe valea Bichigiului din 5 februarie 1956, trupurile neînsufleţite ale lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus au fost urcate pe sănii şi aduse până la ieşirea din satul Bichigiu la drumul naţional ce duce la Năsăud şi nicidecum la drumul ce duce în Borşa, localitate aflată la mare depărtare, cum eronat este prezentat în film.

9.Istoricul Marius Oprea nu a participat la nici una din acţiunile de căutare a osemintelor lui Gheorghe Paşca din cimitirul din Năsăud din anii 2014 şi 2019 cum eronat este prezentat în film.Aceste acţiuni au fost coordonate de către profesorul Gheorghe Petrov.

Mă delimitez de toate aceste înflorituri şi inexactităţi ce nu respectă adevărul istoric. Menţionăm faptul că în acest film sunt reluate imagini din filmul documentar ‘’Năluca’’, realizat în colaborare de TVR și IICCMER în cadrul seriei „Arheologia Crimei”.

Preot Rus Vasile