În contextul organizării, în data de 13.04.2021, în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a unei dezbateri cu privire la acordurile de la Minsk, grupul PPE din Parlamentul European a solicitat asistenţă militară pentru Ucraina şi noi sancţiuni împotriva Rusiei, considerând acţiunea de desfăşurare a trupelor militare la graniţa cu Ucraina o „escaladare şi o ameninţare serioasă la stabilitatea şi securitatea europeană, precum şi la suveranitatea ucraineană”.

Vicepreşedintele grupului PPE, Sandra Kalniete, susţine că Uniunea Europeană şi Statele Unite ar trebui să comunice „în mod clar şi explicit” Rusiei care este preţul pe care va trebui să îl plătească „pentru agresiunea sa…şi acest preţ trebuie să fie ridicat”.

O reală preocupare a grupului PPE pentru amestecurile Rusiei în treburile Ucrainei şi o atitudine puternic acuzatoare şi neprietenoasă a grupului PPE în relaţia cu Rusia. Însă până nu demult, grupul PPE era o familie puţin mai mare, din care făcea parte şi fratele mai nărăvaş, FIDESZ, alungat din această mare familie pentru „comportament neconform”.

Faţă de grupul PPE, FIDESZ şi implicit Ungaria dau dovadă în prezent de o atitudine suspicios de prietenoasă cu Rusia. Iniţiativele Ungariei în raport cu statul rus au devenit încet mai degrabă un exemplu de răzvrătire la nivel european, la care se mai adaugă şi excluderea acesteia de la acordarea de fonduri europene şi opoziţia la adoptarea bugetului Uniunii. În acest context al manevrelor Rusiei la graniţa estică a UE şi a acuzaţiilor PPE, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei şi lider al FIDESZ face paradă pe toate canalele media că a reuşit să aprobe, la nivel naţional, vaccinul Sputnik, chiar administrându-l în direct, în atenţia presei. Asta se întâmpla în contextul în care întreaga Uniune Europeană se arăta sceptică cu privire la aprobarea utilizării acestui vaccin la nivel european. Colegul său de partid, ministrul de externe, Szijjarto Peter, face o figură şi mai interesantă cu puţină reclamă pentru estul mai îndepărtat, vaccinându-se cu serul de la Sinopharm, şi acesta fără aprobare la acel moment pentru utilizare la nivelul UE.

În contextul acesta, pe bună dreptate FIDESZ s-a „retras” din grupul PPE, deoarece se pare că această apartenenţă îi cam încurca planurile în raport cu prietenia cu Rusia. Dar să nu uităm că FIDESZ are şi el, la rândul său, fraţi puţin mai mici, precum UDMR (pentru că şi ei sunt încă la guvernare într-un stat UE), partid pe care îl ţine încă sub aripa sa protectoare, a „patriei mamă”.

UDMR însă a ales sî nu părăsească, odată cu fratele mai mare, grupul PPE, astfel încât se află acum, după cum era şi de aşteptat, într-o situaţie antagonică cu FIDESZ. Cum va continua relaţia de fraternitate dintre FIDESZ şi UDMR şi ce poate însemna situaţia actuală pentru viitorul colaborării dintre cele două, doar timpul ne va putea spune. Poate UDMR consideră că, aşa cum spunea şi liderul Kelemen Hunor, a atins o anumită maturitate, astfel încât afirmarea pe plan internaţional cu vocea proprie poate reprezenta o prioritate…sau un plan şiret pentru a-şi asigura supravieţuirea în cazul în care la alegerile din 2022 opoziţia FIDESZ răstoarnă „carul mare”.

Probabil că UDMR îşi imaginează că până la urmă într-un astfel de domeniu nu există loc de resentimente, însă FIDESZ nu pare să fie pregătită să lupte chiar şi în curtea proprie pentru autoritate, cu un partid pe care l-a păstorit de ani de zile.

Poate că strategia FIDESZ cu privire la UDMR nu va da în continuare roadele scontate, iar într-un astfel de context, aparent nici UDMR nu este pregătită să piardă sprijinul FIDESZ, care şi-ar putea îndrepta atenţia către alţi concurenţi din România care se bucură de popularitate în rândul minorităţii maghiare, precum Asociaţia Maghiarilor din Transilvania (AMT). În cazul în care UDMR continuă să se contreze cu FIDESZ, AMT ar fi mai mult decât bucuroasă să obţină ea sprijinul fraţilor din vest.

NapocaNews