Filmul lui Paul Thomas Anderson There Will Be Blood / Va curge sânge (2007), încununat cu o salbă de premii, printre care și Premiul Oscar pentru actorul Daniel Day-Lewis, se încheie cu o secvență memorabilă, care mi se pare semnificativă pentru ideea filmului: eroul principal, Daniel Plainview, stă la masă și este vizitat de un preot, Eli (Paul Dano), cu care avusese multe conflicte, culminând cu umilința acceptării rolului de membru al bisericii „Cea de-a treia Revelație”, pe care o conducea Eli, suspectându-l că e un farseur. Plainview era milionar, de pe urma afacerilor cu petrol, iar Eli venise să-i ceară un ajutor, fiindcă era la ananghie. Și Plainview îi spune că îl ajută, cu condiția să spună: „Sunt un profet mincinos și Dumnezeu e o superstiție”. Sigur, Sf. Pavel ne-a avertizat că lumea se va umple de „profeți mincinoși”. Plainview mânca într-o sală de popice în curs de amenajare și îi spune, imaginează-ți că aici este biserica ta și că trebuie să ții predica la enoriași. Și în timpul predicii, spui aceste cuvinte: „Sunt un profet mincinos și Dumnezeu e o superstiție”.

Și Eli nu are ce face, se supune și spune aceste cuvinte. Mai tare, îi zice Plainview. El spune încă o dată și încă o dată. Mai tare fiindcă nu aud enoriașii din spate. Eli repetă înnebunit, apoi începe să alerge în sala de popice și Daniel aruncă în el cu bile negre de bowling, apoi cu popicele aflate acolo, mari, puternice, în timp ce îi spune că adevăratul profet este Paul, fratele lui, cel care i-a dăruit informația cu pământurile petroliere, dar pe care Eli l-a alungat și i-a luat locul. Iar acum eu sunt a treia revelație, îi spune Daniel. Eli se târăște ca un vierme și Daniel îl încalecă și îl lovește cu un popice în cap, o dată, și încă o dată, puternic, nemilos. A ucis profetul mincinos! Când cineva intră și-l cheamă pe nume, ca și cum l-ar întreba ce s-a întâmplat, el răspunde: „S-a terminat”. Este ultima replică a acestei originale parabole biblice moderne.

Filmul este o ecranizare a romanului Oil! (1927) al lui Upton Sinclair, care a făcut din petrolistul Daniel Plainview un personaj shakespearian, care seamănă și cu Richard al III-lea, când își trage un picior accidentat, și cu Iago, când pune la cale afaceri necurate, și cu Shylock, în scena încreștinării, și cu Hamlet, când își judecă „fratele”, un impostor, care s-a dat drept fratele lui, pe care îl va deconspira și omorî.

Suntem în anii industrializării Americii, a boom-ului explorărilor petrolifere, a înfloririi acestei industrii, când se dezvoltau marile companii Standard Oil și Union Oil, când lupta pentru terenuri de forat era nemiloasă, când apar personaje ca Plainview, care are și un rol de misionar, vrea ca acolo unde își instalează o sondă, oamenii locului să câștige, să-și întărească familia, să introducă educația pentru copii. Dar toate acestea prin muncă. El nu crede în nici o forță supranaturală, nici în diavol. Și aici intră în conflict cu preotul Eli, care o face pe Iisus, care spune că are revelații și scoate diavolul din oameni. Și care practică exorcismul pe diferite cazuri. Daniel e suspicios, el crede numai în muncă. Nu în oamenii creduli.

Surprins că și-a omorât „fratele”, pe Henry, el este convertit la biserica lui Elie, într-o secvență memorabilă, ca procesul lui Shylock din finalul piesei Neguțătorul din Veneția.

Toată istoria instaurării industriei petroliere se desfășoară pe un substrat biblic, personajul principal caută adevărul așa cum caută locuri bune de forat. El este stăpânit în tot ceea ce face de aceeași mânie ca biblicul Iov, iar conflictul cu „fratele” lui seamănă cu acela dintre Cain și Abel. Plainview pare deasupra de bine și rău, dar este în același timp și un ucigaș, pe rol de Justițiar, așa cum îl judecă pe Eli, apoi chiar pe propriul „fiu”, căruia îi spune în final că nu este fiul lui, ci „un bastard într-un coș”, găsit pe un câmp și pe care el l-a crescut, ca să poată să obțină mai ușor anumite terenuri, ca apoi, după ce la una dintre forări copilul asurzește, să-l abandoneze, iar la urmă să-l alunge.

Curge petrol, dar curge și sânge. Fiecare forare se lasă cu accidente, cu răniți, cu morți.

Toate faptele atât de contradictorii fac din Daniel Plainview un Monstru. Oricum, un personaj foarte misterios, fiindcă treptat-treptat aflăm despre el lucruri pe care nu le bănuiam, uneori opuse. Este un personaj precum „neiertătorul” lui Clint Eastwood, cu enorme calități umane, dar și cu defecte criminale, de neînțeles. El putea ușor să găsească soluții pașnice, să nu apeleze la crimă, dar crima este un fel de defulare, Daniel îi ucide, de fapt, pe „fratele” din el, pe „profetul mincinos” din el.

Paul Thomas Anderson îl filmează pe actorul Daniel Day-Lewis în numeroase prim-planuri când soarele îi cade pe față și își pune mâna la ochi să vadă sau este mereu brăzdat de umbre și lumini, un clarobscur special, iar actorul joacă înclinat, mereu închis în el, misterios, suspicios, mereu pânditor, ca o fiară gata de atac. Operatorul Robert Elswit a luat premiul Oscar pentru această imagine. E lumea junglei umane și Plainview știe că învinge numai cel mai pregătit să-i facă față. El e o fiară singuratică. Și nu acceptă decât rolul de forator absolut, în care numai El cunoaște, și numai El contează. Își apără punctul de vedere cu tenacitate, cu încăpățânare și argumente. Știe foarte bine să folosească puterea banului, dar și a cuvântului. E foarte convingător. Plainview instituie un cult al personalității sui-generis.

Actorii de talent devin mari dacă au șansa unor astfel de personaje, ca Daniel Plainview, care dintr-un miner amărât ajunge un magnat al petrolului, dintr-un om plăcut și simpatic, bonom, pus pe glume, devine o fiară, își pierde treptat umanitatea, dintr-un om al comunității, al dialogului, cuceritor, cum se manifestă el în momentele de început, ajunge un singuratic, un antipatic, un egocentrist feroce, un exclusivist, un dictator, care își alungă până și fiul. El pledează pentru familia pe care nu o are, fiindcă fiul său era un bastard, iar soție nu a avut niciodată. Mimează că este familist pentru a obține adeziunea comunității.

Filmul derulează o poveste de proporții epice, este o saga despre familie, credință, putere și petrol. Acțiunea lui se petrece la frontiera necruțătoare a Californiei de început de secol 20. Când Plainview primește un pont misterios, de la Paul Sunday, conform căruia ar exista un orășel în Vest unde un întreg ocean de țiței țâșnește din pământ, își ia fiul pe nume H.W. (Dillon Freasier) și pleacă să își încerce norocul în prăfuitul orășel Little Boston. În acest loc dur, unde principala distracție este biserica înființată de charismaticul predicator Eli Sunday, fratele geamăn al lui Paul, Plainview dă lovitura cea mare, cu prețul pierderii auzului fiului său.

Tema avariției este constantă în filmul american, de la Intoleranță și Rapacitate la Cetățeanul Kane și Aviator. Zeci de filme sunt inspirate de ascensiunea unor magnați. Și Plainview parvine prin propria muncă și dibăcie în afaceri, dar în timp ce urcă pe scara câștigului, ce se instalează pe tronul puterii, se dezumanizează. În timp ce țițeiul îl îmbogățește, totul se schimbă în el, iar conflictul capătă proporții și toate valorile umane – iubire, speranță, comunitate, convingere, ambiție, ca și însăși legătura dintre tată și fiu – sunt puse în pericol. Apar corupția, decepția și țițeiul care curge în valuri se umple de sânge. Cum curge țițeiul, curge și sângele!


Paul Thomas Anderson (n. 1970, Studio City, California) este un fenomen. Filmele sale au fost nominalizate la 25 de premii Oscar, câștigând 3, două dintre ele pentru There Will Be Blood, din 6 nominalizări. Cel mai citat este Magnolia (1999), în care Tom Cruise a câștigat un premiu Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol secundar. Dar mie mi-au plăcut și Punch-Drunk Love, Boogie Nights și Hard Eight, filme complexe, comedii, dar și drame pe tema parvenirii sau împlinirii unei cariere. Paul Thomas Anderson nu abordează subiecte comode sau simpliste, el este un regizor, scenarist și producător din generația mai tânără a cinematografului american pentru care arta filmului este o vocație, un limbaj practicat cu știința unui profesionist care nu face rabat comercialului.

Grid Modorcea, Dr. în arte