Vin al treilea an la Iași, de Hramul Sfintei Parascheva, vă asigur că cine vine o dată la sărbătoarea orașului, va veni în fiecare an să se închine la patroana spirituală a Moldovei. Numai cine vine o data în pelerinaj și a făcut acest act de nevoință și jertfelnicie poate să înțeleagă adevăratul fenomen religios, care este Hramul Sfintei Cuvioasa Parascheva. După ce într-un an ai stat 11 ore, iar în alt an nouă ore la coadă, iar în al treilea an de pelerinaj circa șase ore la rând ca să ajungi la racla cu sfintele moaște, poți înțelege profunzimea și subsidiaritatea celui mai mare și important pelerinaj religios din România. Stând la coadă pe străzile lăturalnice ale dealului Mitropoliei Iașilor ca să ajungi la racla sfântă, numărând pașii în evlavia Sfintei Cuvioase Parascheva înțelegi nevoința pelerinului de ”a dărui pentru a dobândi”, parafrazându-l pe Nicolae Steinhardt. Cu cât coada și așteptarea e mai lungă și nevoința mai mare, cu atât pelerinul simte jertfa autentică adusă Sfintei Parascheva, ca o împlinire a rugăciunii. Am cunoscut pelerini, care după ce au stat mai multe ore bune la coadă, a doua zi au revenit și au mai stat o dată. Este mărturia jertfei lor în fața sfintelor moaște care mijlocesc rugăciunea credincioșului către Dumnezeu. Și eu am stat anul acesta de două ori la coada spre racla sfintelor moaște, o dată șase ore, iar a doua zi aproape patru ore, tocmai pentru a aduce obolul meu umil de nevoință și jertfă, dar și pentru a înțelege esența acestui pelerinaj sublim care durează de patru secole în Molodva, de când domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele de la Patriarhia Constantinopolului la noua sa ctitorie, zidită de sirieni, din prima jumătate a sec. XVII: Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Bucuria sfântă a cinstirii moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva de Hram este unică și nu o poți înțelege decât dacă te nevoiești în zilele ei de sărbătoare. Să vii la Iași în orice lună a anului să te închini la moaștele aflate în catedrala mitropolitană fără să stai la coadă o poți face, dar nu simți cu adevărat împlinirea harică și duhovnicească ca atunci când participi la Hram. La rândul de la Hram am văzut, ca anul acesta, oameni bolnavi care țipau și strigau, unii ar spune că erau ”demonizați” și care odată ce erau duși de jandarmi sau pompieri la raclă și au atins sfintele moaște s-au liniștit pe loc.

Sfânta Cuvioasă Parascheva este darnică cu credincioșii de Hramul ei: 14 octombrie, când după ore de nevoință atingi transfigurat și într-o stare de grație și transubstanțiere harică de ziua în care se cinstește Cuvioasa. În cei trei ani de când fac palerinajul am cunoscut diverși oameni la rând, pentru că între rugăciuni și acatiste, discuți în cele câteva ore sau zeci de ore bune, cu cei ce se nevoiesc lângă tine, și care mi-au spus că Cuvioasa Sfântă Parascheva le-a schimbat viața. Le-a împlinit rugăciunile dacă au venit să se roage de ziua ei, la Hram. Unii s-au vindecat de boli grave, alții au primit ce și-au dorit: căsătorii trainice, copii sănătoși, nore sau gineri destoinici/destoinice, reușite la examene, înțelegere cu șefii la serviciu sau un serviciu mai bun și câte altele ce-și mai dorește omul. La coada de la Hram se leagă prietenii pe viață. Oamenii se împrietenesc repede, își schimbă telefoanele și adresele de email și se reîntâlnesc sau pur și simplu ca o rememorare a anilor trecuți își dau întâlnire anul viitor la aceeași oră să se pună la rând, spre racla ocrotitoarei Moldovei. Atunci timpul aparține Sfintei Parascheva. Doar cine se nevoiește la pelerinaj poate înțelege fenomenul. E de neînțeles pentru cine nu este credincios. La Hram vin tot felul de categorii de oameni. Majoritatea sunt români simpli, nevoiași sau bolnavi, care vin să-și găsească alinarea, speranța și sănătatea. Sfânta Cuvioasa Parascheva este ultima instanță supremă, salvatoare în aceste vremuri grele și tulburi. Dar vin și oameni înstăriți sau chiar bogați, care prin nevoința lor vor să-și răscumpere păcatele și să-i mulțumească Domnului pentru averea dobândită. Sunt patroni care nu se pot nevoi să stea 10 ore la rând și atunci sponsorizează sarmalele, prescura sau ceaiul care se oferă pelerinilor pe durata Hramului. Voluntarii Sfintei Parascheva sunt tineri inimoși și frumoși gata să răspundă tuturor cerințelor pelerinilor, iar jandarmii respectuoși și credincioși care se închină. Voluntarii sunt foarte atenți și oferă ceai, apă, cafea sau mâncare celor ce se ostenesc. Anul acesta, pentru prima data gardurile de despărțire în coloane a pelerinilor au fost montate în zeci de labirinturi în cele două curți ale mitropoliei. Când ai ajuns în curte, parcă te apropia-i de finalul ostenelii, dar drumul prin labirintul spre izbăvire mai dura încă patru ore de stat în picioare și în frig. Curtea Mitropoliei părea o ”curte a miracolelor” din evul mediu, cu pelerini evlavioși, dar și cu cerșetori care te îmbiau să le oferi milă. Erau și călugări de la diverse mănăstiri care vindeau obiecte bisericești și miruri vindecătoare. Zecile de mii de pelerini erau veniți din toate colțurile țării, dar și români speciali poposiți din Italia, Spania sau Germania care veneau să se roage la Sfânta ca să le de ajutor împreună cu copiii lor născuți în străinătate și cu care vorbeau în limba țării în care locuiau. Hramul Sfintei Cuvioasei Parascheva a devenit un fenomen religios de masa și un adevărat brand al orașului Iași, în care sunt implicate autoritățile locale până la cel mai înalt nivel: primar, șefi poliție, SMURD, pompieri, prefect sau SRI. Prin Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iașul este un oraș aparte în România și în Europa. Hotelurile sunt pline de pelerine, care aduc prosperitate și originaritate orașului. Prin această ”medievalitate” religioasă Iașul este original în Europa, un fel de ”Bizanț după Bizanț” dacă l-am cita pe N.Iorga. La Iași bogații și săracii, vaccinații și nevaccinații erau împreună. Biserica a reușit unitatea românilor, în timp ce politica dezbină. Bucuria ajungerii la racla cu sfintele moaște este electrică și izbăvitoare. Ciudat că nu răcești și nu te dor picioarele, parcă levitezi în rugăciune. În cele câteva minute, cât atingi și săruți racla cu moaște și apropii hăinițele copiilor sau ceea ce consideri că este important de raclă, sunt cutremurătoare. Se petrece o metanoia tainică a sufletului în acea energie transfiguratoare a forței emoției ajungerii la limanul pelerinajului, rugăciunea devine vie și speranța se împlinește, iar forța numinosului Sfintei Cuvioase Parascheva îți pătrunde în toți porii sufletului și în inimă. Dacă crezi cu toată inima. Ai sentimentul clar că din dragoste pentru jertfa făcută Sfinta Cuvioasă Parascheva ți-a ascultat rugăciunile răscumpărătoare. Amin.

Ionuț Țene