Celebra cântăreață bosniacă originară din Tuzla și vorbitoare de sârbo-croată, Lepa Brena, s-a considerat întotdeauna o nostalgică a Iugoslaviei și o ”iugoslavă”. Chiar și azi. Deși originară din familie de musulmani, Lepa Bena născută în 1960, de foarte tânără a devenit sex-simbolul muzicii iugoslave și o promotoare a ideologiei ”iugoslavismului”, susținută de regimul comunist al lui Tito. Era acel regim comunist ușor mai liberal decât cel clasic sau stalinist din restul Europei centrale și de est. Diferența o făcea faptul că s-a permis în Iugoslavia mica proprietate țărănească, nu numai CAP-urile, fapt ce întărea și îmbogățea pe țăranii iugoslavi. Funcționa micul comerț privat, ceea ce ducea la apariția unei clase economice înstărite și la belșug de produse alimentare și de consum față de România, Bulgaria, DDR sau Cehia. Mai mult, iugoslavii aveau dreptul de a călători liber în Occident și să lucreze acolo, fapt ce aducea valută regimului comunist și o oarecare prosperitate, deși inflația făceea ravagii. Turismul la Marea Adriatică se încerca să fie o pastișă după cel din Italia și aducea turiști străini cu bani mulți. Iugoslavia prin investiții străine și permiterea companiilor occidentale și-a construit mai multe autostrăzi decât celelalte regimuri comuniste imobilizate de stalinism. Iugoslavia era un regim comunist care permitea o oarecare dezbatere internă în partid și anumite critici în presa destul de diversificată față de celelate regimuri comuniste din Europa. În acest context, mulți români fugeau din țară, trecând înot sau prin miriști în Iugoslavia. Aici erau internați în lagăre și trimiși în Occident. Important era atunci ca fugarii să treacă de republica iugoslavă Serbia, pentru că poliția sârbă întorcea fugarul la granița românească. Odată ce ajungeai în Croația sau Slovenia iugoslavă drumul spre libertatea Occidentului era deschis.Privind în urmă regimul iugoslav era tot un regim dur, dar puțin mai liberal și cu produse de larg consum diversificate, fapt ce aducea invidia vecinilor comuniști. Iugoslavia era colorat nu gri față de imaginea Poloniei sau României. În rest aceiași milițieni sau soldați cu stea comunistă în frunte pe caschete îi așteptau pe fugarii români, pe care, după ce le trăgeau ”o mamă de bătaie”, îi internau în lagăre. Comunismul soft iugoslav permitea mai multe canale de televiziune, cu difuzarea de mai multe filme occidentale și emisiuni de divertisment, cu femei frumoase semi-dezbrăcate, care făceau diferanța față de încruntata televiziune est-germană sau ceaușistă.

În acest cadru, mai semi-liberal, s-a ridicat cu mare succes celebra cântăreață Lepa Brena, care făcea deliciul spectacolelor oficiale și emisiunilor de divertisment sau de Revelion în Iugoslavia post-Tito. Dicolo de coloritul semi-occidental, Lepa Brena era o propagandistă a ideii ”iugoslavismului” prin cele două melodii cunoscute ”Zivela Jugoslavija” (Trăiască Iugoslavia) și ”Yugoslovenka” (Iugoslavul). Regimul comunist iugoslav a dat lovitura cu Lepa Brena, o talentată și frumoasă câtăreață bosniacă, de origine musulmană. Azi ea trăiește la Belgrad. Ea cânta în plin comunism îmbrăcată cu rochii scurte și cu decolteu larg cele două hit-uri iugoslave, care transmiteau într-o formă occidentală, de fapt aceleași idei ideologice ale comunismului iugoslav. Cele două melodii menționate au devenit hit-uri cântate în tot spațiul comunist din Europa centrală și de est. Mai mult, în 1984 Lepa Brena a susținut un concert la Timișoara în fața a 65 de mii de spectatori pe stadionul ”Dan Păltinișanu”. A intrat în țară pe la vama Stamora Moravița în pantaloni scurți și tricou, oferiind autografe vameșilor români îmbrăcați cazon cu uniformele cu bentiță verde de la arma Grănicieri. La Timișoara a fost cel mai mare concert de muzică ușoară din istoria regimului comunist românesc, la care au participat peste 65 de mii de români bănățeni care scandau și fredonau cu Lepa Brena ”Zivela Jugoslavija”, adică ”Trăiască Iugoslavia”. Lepa Brena ridicată pe cupa unui camion industrial interpreta melodia ”Yugoslovenka” în fața zecilor de mii de români ”isterizați” de modelul cultural iugoslav. Cam toți românii mergeau atunci la Timișoara ca să cumpere din piață, de la sârbi: blugi, casetofoane, ciocolată, gumă de mestecat, vegeta și adidași. Prin Serbia comunistă fugeau românii spre Occident. Deci nu este de mirare că românii bănățeni erau fascinați de modelul iugoslav, care era de fapt tot un comunism, dar ceva mai liberal și cu existența de produse occidentale de consum care nu se găseau la noi. Astfel se explcă că zecile de mii de români scandau ”Trăiască Iugoslvia” împreună cu Lepa Brena, pe versuri care proslăveau pe mareșalul Tito, spre ciuda lui Ceaușescu. Puțini știu acum, ca și atunci, că versurile ”Zivela Jugoslavija” vorbeau de mareșalul Tito și comunismul iugoslav. Era ca și cum sârbii ar fi aplaudat la Belgrad un concert ”Flacăra” scandând ”Ceaușescu, România”. Deci comunismul iugoslav propagandistic câșigase aplauzele publicului românesc în perioada ceaușistă. Ciudat că la patru ani de la moartea lui Tito, încă melodiile patriotice comuniste erau de succes în Iugoslavia. Pentru România în 1984 țara vecină era un fel de fereastră spre Occident, iar comuniștii iugoslavi știau să îmbrace în sclipici cântecele ”patriotice” interpretate de dive sexy.

După 1990 s-a dovedit, prin războiul civil, că acel comunism iugoslav era putred și doar propagandă, care nu a reușit să ascundă asperitățile, deși inventase ”etnia” iugoslavă. După concertul iugoslavei Lepa Brena, cei 65 de mii de români bănățeni au ieșit pe străzile Timișoare scandând ”Jos Ceușescu”, ”Libertate” și solicitau produse de consum în magazinele care vindeau doar pe cartelă, cu cozi imense. Lepa Brena s-a reîntors în Iugoslavia cu o haină de blană primită cadou de la comuniștii timișoreni, iar din hotel a luat o sticlă de Coca-Cola, care în liberala Iugoslavie încă nu se găsea, ca și la noi de altfel. Numai că atunci comuniștii bănățeni au încercat să-i ”ia ochii” cu o sticlă americană la hotelul din Timișoara. Să citim versurile ”Zivela Jugoslavija”, care erau de un comunism titoist dur și să privim video concertul din 1984 de la Timișoara. Veți vedea cum comunismul iugoslav ”a luat fața” celui ceaușist.

Ionuț Țene

Trăiască Yugoslavia

Când privesc marea noastră,
râurile noastre, munţii noştri,
frumuseţea locului unde m-am născut
şi tot ce ştiu să spun în cuvinte
în inimă am scris
Trăiască Yugoslavia!
şi tot ce ştiu să spun în cuvinte
în inimă am scris
Trăiască Yugoslavia!

Ţară a păcii, ţară a lui Tito,
ţară vitează şi mândră,
pe tine te ştie toată lumea…
Te iubim, maica noastră,
nimănui nu te vom da,
Trăiască Yugoslavia!
Te iubim, maica noastră,
nimănui nu te vom da,
Trăiască Yugoslavia!

Aici s-a născut mareşalul Tito,
nume cu care ne mândrim,
erou cunoscut în toată lumea,
ferice de ţara ce-l are
peste veacuri amintirea-i va dăinuii…23
Trăiască Yugoslavia!
ferice de ţara ce-l are
peste veacuri amintirea-i va dăinui…
Trăiască Yugoslavia!
Trăiască Yugoslavia!