ZELENSKI, UN ROBIN WILLIAMS AL UCRAINEI

Am văzut filmul No love in the City și serialul În slujba poporului, în care Volodimir Zelenski, pe vremea când era actor de comedie, nu președintele Ucrainei, este personaj principal. Scenariul primului film a fost scris la inițiativa lui Zelenski, pe un story conceput de el. Aici el joacă rolul lui Igor, un rus care duce o viață tumultoasă la New York, alături de alți doi amici. În prezentarea filmului pe IMDb, se scrie:

„Trei expatriați ruși iubesc viața și seduc femeile din New York până când se întâlnesc cu Sfântul Valentin, care este deghizat. Acesta îi blestemă să rămână impotenți până când învață ce este dragostea adevărată”.

În film, personajul Igor, interpretat de Volodimir Zelenski, se întâlnește în New York cu mai multe personaje feminine, printre care și gemenele „Blyzniaska 1” și „Blyzniaska 2”, ale căror roluri sunt jucate de actrițele Gabriela și Mihaela Modorcea, care au primit oferta de a apărea în film de la unul dintre producători și au apărut pe afiș alături de actori ucraineni, ruși și finlandezi. În No Love in the City se vorbește în rusă și engleză, iar filmările au avut loc la New York. Aici, într-o secvență care se petrece la un bar din New York, rusnacii care au venit la cucerit americance, întâlnesc două gemene care le cântă, spre bucuria lor, celebrul cântec rusesc Oci Ciornie / Ochi negri.

Volodimir Zelenski a avut o activitate de artist consistentă. A jucat în 15 filme de televiziune și de cinema și a fost producătorul unui număr de 14 filme! În urmă cu 13 ani, actualul președinte al Ucrainei era un actor de comedie în plină ascensiune în țara sa.

În serialul În slujba poporului, el este ales președintele Ucrainei din greșeală. E aproape de necrezut cum acest serial a pregătit ascensiunea sa politică. Filmul i-a adus o asemenea popularitate încât a fost îndemnat de toată lumea să candideze la funcția de șef al statului. În campania electorală, Zelenski s-a folosit și de filmul În slujba poporului, unde personajul jucat de el are un program asemănător cu al lui. Și prioritatea principală este lupta împotriva corupției. În Ucraina corupția era mai nemiloasă ca în România. Zelenski îl joacă pe Vasia, un profesor de istorie, care ajunge să candideze la funcția de președinte după ce se exprimă public și critică tot ce-i corupt în Ucraina.

Așadar, avem ceva unic, vedem un film ca în realitate, iar ce se petrece în realitate este ca în film. O asemenea coincidență nu s-a petrecut nici în America, deși americanii au zeci de filme cu teme prezidențiale. Ideea din Servant of the People o găsim însă în filmul Man of the Year (2006), care a fost difuzat la noi cu titlul Președinte, din greșeală. Personajul principal este jucat de Robin Williams. El îl interpretează pe Tom Dobbs, un realizator de talk show la un post național de televiziune. Un comediant care îi atacă pe politicienii pe care îi avea ca invitați. Seară de seară, milioane de oameni îi urmăresc emisiunile care le merg la suflet. Popularitatea de care se bucură, îi sugerează o idee trăsnită: să candideze la funcția de președinte al Americii. Ziua alegerilor vine și, dintr-o eroare a computerului, Tom se trezește președintele țării. Când află acest adevăr, chiar în ziua când trebuia să depună jurământul, el demască frauda și renunță la funcția de președinte. Și se întoarce fericit la show-ul său zilnic.

Sigur, filmul are toate ingredientele specifice unei campanii politice americane, așa cum și în serialul În slujba poporului se păstrează specificul ucrainean, foarte asemănător cu cel rusesc, fiindcă Ucraina s-a desprins abia în 1991 de Maica Rasia, este o republică tânără, cu obiceiuri rusești de guvernare. Dovadă că tânărul președinte, care e un coate-goale, duce bătălia cu oligarhii, pe care îi învinge pas cu pas, prin metode simple, firești, jocul lui Zelenski fiind extrem de natural. El vrea să schimbe orientarea țării și să o ducă spre democrația occidentală.

Volodimir Zelenski a căpătat o imagine excelentă prin personajul Vasia. Nu-i de mirare că poporul și-a dorit un astfel de președinte: simplu, în slujba oamenilor, cinstit, sărac, imun la șpagă și cu privirea spre ce poate fi făcut mai bine pentru țară. În primul rând să fie independentă. De aceea, deseori, el face referiri la Putin, glume pe seama lui, fapt care îi aduce o mare simpatie. De altfel, e bine de reținut că serialul  Slujitorul poporului a apărut pe piața la scurt timp după ce Rusia a anexat Crimeea și a transformat estul Ucrainei într-un teatru de război civil.

Primul sezon al serialului, difuzat de Netflix, are 23 de episoade, în care Vasia se luptă cu mica și cu marea corupție, apără interesele familiei și interesele poporului și dorește, ca și Zelenski în realitate, să bage Ucraina în Uniunea Europeană. E și un moment în film, când Angela Merkel, pe atunci cancelarul Germaniei, îl sună pe Vasia și-i spune că gata, țara lui intră în UE. Apoi se corectează, că a greșit numărul, voia să sune la Muntenegru! Spre deosebire de Vasia, Volodimir Zelenski a reușit să bage Ucraina în anticamera UE și a semnat pe 28 februarie a.c. cererea de aderare.

Se spun mute adevăruri în acest film, cum ar fi faptul că țările sărace, precum Ucraina și România, sunt sărace fiindcă sunt sărăcite de alții! Serialul este categoric inspirat din viață, așa cum ar fi bine ca și viața să se inspire din el, fiindcă spune bine ce spune, sensurile lui sunt pozitive, luminoase.

Dovadă că Volodimir Zelenski a câștigat alegerile din aprilie 2019 cu 73 la sută din voturi și Ucraina a sperat la o viață mai bună, la independență, cu dorința de a adera la NATO și UE. Iată cazul unui președinte care a fost mai întâi președinte într-un film, apoi în viața reală. Iar acum se dovedește un lider uluitor, unic, asumându-și rolul de a apăra democrația și libertatea lumii, așa cum ar trebui să facă Occidentul și Statele Unite. El trece acum prin foc, și știe ce spune. Este bine ca statele libere să-l asculte.

Este memorabil jocul lui Zelenski, un personaj care pare naiv, dar lovește unde trebuie. Vasia e înconjurat de o armată de „prieteni”, care vor să profite de neștiința lui, fiindcă nu a mai făcut politică, dar președintele le spune că el a fost ales să fie în slujba poporului și demonstrează acest lucru. Cu tenacitate, cu duritate, fără să-și piardă omenia. Deși în aparență totul pare o glumă, o joacă, președintele ia totul în serios. Nu este dedublat, nu are două fețe, dar fața serioasă se conjugă cu fața comică și rezultă fapte bune.

Acest joc în care cele mai serioase lucruri se fac cu umor, în care comicul este un apanaj al gravității, amintește izbitor de actorul american Robin Williams, care este un reper de seriozitate comică. Robin nu seamănă cu nici un comic celebru, nici cu Chaplin, nici cu Jim Carrey, nici cu Jerry Lewis sau marii comedianți francezi, el este unic, fiindcă sub voalul plăcut al amabilității, al felului cum știe să comunice cu oamenii, transmite o seriozitate convingătoare, care nu admite eșecul sau luarea în ușor a lucrurilor. Sunt memorabile rolurile lui din filme ca Night at the Museum, Bicentennial Man, Jakob the Liar, What Dreams May Come sau Good Will Hunting, întruchipând o gama largă de personaje, de la Osric în Hamlet la fantoma din The Fisher King sau la Peter Pan din Hook al lui Spielberg. Și e de neuitat doctorul pe care îl face în Awakenings, unde a jucat alături de Robert de Niro, care a spus, atunci când a fost încununat cu Oscar pentru întreaga activitate, că e cel mai bun film din cariera sa. Lista lui Robin e uriașă, este creditat ca actor în 109 filme. Și aparițiile sale sunt toate memorabile, fiindcă a știu să te facă să râzi cu folos, adică să meditezi la ce spune și face cu haz.

Nu cred că Volodimir Zelenski l-a avut ca model pe Robin Williams, deși nu este exclus, fiindcă și el transmite seriozitate prin tot ce spune și face. Iar acest rol din filme îl transpune acum în viața sa de președinte al Ucrainei, într-un moment tragic, când țara sa este invadată de orci, cum bine le zic ucrainenii rușilor, fiindcă felul cum luptă amintește de ființe inferioare, sălbatice, inumane. Nici Tolkien nu a imaginat așa ceva în saga Stăpânul inelelor. Sigur acest război ticălos, o rușine pentru civilizația la care a ajuns omenirea (Obama a declarat că atunci când l-a cunoscut pe Putin, nu bănuia că în acel om se ascunde un monstru), va genera multe filme, care nu vor semăna nici cu cele sovietice, nici cu cele germane, fiindcă vor vorbi despre o eroare istorică, schizoidă, care a dat lumea înapoi, spre barbarie. Deja un mare scenarist de la Hollywood se află în Ucraina și se documentează la fața locului, începând cu cazul Bucha.

Sigur, un astfel de rol de președinte hăituit Zelenski nu și l-a visat. Însă este fantastic. El transmite o seriozitate și o încredere de nezdruncinat. Dacă și ceilalți ucraineni care luptă sunt ca el, este greu să ne imaginăm o victorie a orcilor.

Grid Modorcea