Distribuie articolul

Trebuie o dată pentru todeauna să se lămurească cu exactitate locul în care au fost frânți pe roată răsculații români Horea și Cloșca, la 1785. Identificarea și marcarea simbolică a adevăratului loc al cruntului supliciu barbar, aplicat prin codul teresian de către împăratul austriac Iosif al II-lea față de liderii răsculațiilor români, care s-au ridicat pentru libertățile și credința creștin-ortodoxă a românilor ardeleni, este o datorie de onoare națională și religioasă. Abia după anul 2012 s-a identificat cu adevărat locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca, pe care astăzi cresc, din păcate, bălării. În sfâșit și Primăria Alba-Iulia, care jignește, de ani de zile turiștii români, cu patrula de soldați îmbrăcați în hainele militare austrice, ale celor care i-au zdrobit pe Horea și Cloșca cu roata – a realizat că trebuie făcut ceva pentru memoria marilor revoluționari români. Primăria Alba Iulia a început demersurile pentru preluarea unui teren pe care ar fi avut loc, de fapt, în 1785, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, mult timp presupunându-se că locul supliciului, de pe Dealul Furcilor, ar fi fost în altă parte, la câteva sute de metri distanţă. „Începem demersurile pentru preluarea unei porţiuni de teren, cu imortanţă deosebită pentru istoria naţională a ţării noastre, şi anume ‘Cornul Podeiului’. Conform marelui memorialist Rubin Patiţia, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca a avut loc chiar pe platoul de deasupra viilor, de lângă ‘Porţelanul’, numit Cornul Podeiului. Primăria doreşte valorificarea acestei zone, începând deja primele demersuri – identificarea proprietarilor şi evaluarea terenurilor – urmând realizarea, în cel mai scurt timp, a unui Plan Urbanistic Zonal şi, concomitent, demararea procedurilor de expropriere pentru terenurile în cauză, deoarece proprietarii nu au fost de acord cu preţul rezultat în urma procedurii de evaluare”, se menţionează într-un anunţ postat vineri pe pagina oficială de Facebook a administraţiei locale din Alba Iulia. Obiectivul Primăriei este revitalizarea zonei Dealul Furcilor, crearea de facilităţi pentru recreere şi, totodată, punerea în valoare a unui ansamblu arhitectural dedicat lui Horea, Cloşca şi Crişan, pentru care va fi organizat un concurs de idei.

În Alba Iulia există mai multe monumente dedicate liderilor răscoalei ţărăneşti din 1784 și totuși prea puține pentru a omagia ridicarea pentru neam, libertate și credință a lui Horea, Cloșca și Cloșca. În 1926, a fost ridicat un astfel de monument pe Dealul Furcilor, în locul în care s-a presupus până acum câţiva ani că au fost traşi pe roată cei doi. Mai nou, istoricii susţin că, de fapt, monumentul respectiv nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci la câteva sute de metri distanţă. În doar câteva luni, în 1937, prin colectă publică, la iniţiativa ASTRA, a fost ridicat un obelisc, pentru care au donat atât oameni simpli, cât şi primării, parohii şi diverse instituţii, inclusiv parlamentarii de la acea vreme care şi-au pus la dispoziţie diurna pe o zi. La 85 de ani de la Marea Unire din 1918, a mai fost realizat un monument dedicat celor trei moţi, care este mai mult o interpretare simbolică a durerii. Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca – Ioan Oargă au fost prinşi la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădaţi. Duşi, sub escortă, la Alba Iulia, Horea, de 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost închişi separat, în celule din Porţi diferite. Potrivit documentelor vremii, în dimineaţa de 28 februarie 1785, într-o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei. Celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru. Se știe că Horea și Cloșca la locul cumplitei execuții au fost spovediți și împărtășiți de preotul ortodox Nicolae Rațiu. Bătut şi agonizând, înainte de a fi tras pe roată, Horea a fost sărutat de Nicolae Raţiu care i-a spus: „Prin mine te sărută un neam întreg!” Datele execuţiei sunt relatate în scrisoarea lui Iosif Gabri din 2 martie 1785. Iată ce consemnează istoricul Nicolae Densuşianu în cartea „Răscoala lui Horia”, Bucureşti, 1884: „Când au dus la moarte pe Horia şi Cloşca, i-a însoţit preotul Nicolae Raţ, preot din Alba Iulia. Dânsul, până a frânt roata pe unul, a ţinut pe celălalt cu mâna pe după cap, dar când au început să frângă roata pe al doilea, popa Nicolae Raţ a căzut jos şi a leşinat şi a trebuit să-l ducă cu carul acasă”.

Căpeteniile răsculaților români, Horea și Cloșca au murit ca martiri și mucenici întru Hristos, refuzând să-și trădeze credința ortodoxă și neamul românesc. Încă din perioada interbelică s-a susținut ideea în sinodul BOR ca Horea și Cloșca să fie canonizați, ca o recunoaștere a jertfei lor supreme pentru credința străbună.Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, devenită revoluție, a avut, pe lângă caracterul național și social, și unul extrem de religios, întrucât nobilii maghiari erau constrânși să treacă de la catolicism la ortodoxie prin botez, iar fiicele lor să se cunune cu fiii iobagilor români, pe de o parte; pe de altă parte, românii din mai multe sate, care fuseseră siliți anterior să accepte „unirea cu Roma“, au revenit la ortodoxie. Romancierul Liviu Rebreanu în cartea ”Crăișorul Horia” din 1929 a surprins genial caracterul creștin-ortodox al luptei de la 1784 pentru libertate a neamului românesc din Transilvania. De aceea, cel mai important monument care trebuie să se ridice pe locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca ar fi zidirea unei biserici creștin-ortodoxe, la care să se oficieze zilnic slujbe în memoria acestori martiri ai neamului și credinței strămoșești. Horea și Cloșca să fie pictați ca niște sfinți pe pereții noi ai bisericii ridicate chiar pe locul supliciului. O biserică de zid nouă ar reprezenta un loc de reculegere și rugăciune, precum și un templu memorial, prin care românii să recunoască jertfa martirică pentru credință și libertate a liderilor răscoalei de la 1784. O biserică înălțată pe locul unde s-a vărsat sânge românesc pentru credința, unitatea și libertatea neamului este cu adevărat singura modalitate de a menține permanent flacăra rugăciunii, pe locul sfânt al jertfei pentru neam și credință a lui Horea și Cloșca. Pe acest loc sfințit se vor aprinde lumânări și se vor oficia slujbe în memoria martirilor mucenici, precum și organizarea de evenimente comemorative și culturale dedicate luptei pentru libertate a românilor de la 1784.

Ionuț Țene