Zilele Rezistenței Anticomuniste, la Mănăstirea Brâncoveanu ,,În ecuaţia istoriei există o necunoscută, voința lui Dumnezeu’

Țara Făgărașului își comemorează eroii anticomuniști în fiecare an în cadrul manifestării ,,Zilele Rezistenței Anticomuniste“ organizată de Fundația ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Pe parcursul a trei zile sunt evocate grupurile de luptători anticomuniști din întreaga țară, activitatea și suferințele lor din închisorile și lagărele comuniste. În aula Academiei de la Sâmbăta se organizează simpozioane, lansări de carte, proiecții de filme, dezbateri pe teme stabilite, iar la Crucea monument din incinta Mănăstirii se oficiază, duminica, slujba de pomenire pentru luptătorii din Munții Făgărașului și sprijinitorii lor din satele făgărășene.
10 ani de la plecarea la Cer a doi eroi anticomuniști
La ediția din acest an, 22-24 iulie 2022, au fot evocați în cadrul simpozionului din aula Academiei prof. dr. Iulian Constantin și cercetătorul Gheorghe Jijie, luptători în Rezistența Anticomunistă și foști deținuți politici. Coriolan Baciu, președintele Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ a vorbit publicului prezent despre personalitatea prof. dr. Iulian Constantin și despre activitatea sa în slujba Rezistenței Anticomuniste, ca preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti, dar și despre activitatea sa de cercetare de după 1990. L-a evocat pe Gheorghe Jijie, fost deținut politic, secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti și cercetător al arhivelor CNSAS.
Prof. dr. Constantin Iulian, închis de comuniști 13 ani
Constantin Iulian a fost deţinut politic timp de 13 ani, fiind întemniţat în 1948 ca şef al Frăţiilor de Cruce din Vaslui. A fost unul dintre puţinii intraţi în malaxorul “reeducării” de la Piteşti care au rezistat până la capăt verticali. Eliberat în 1954, a fost rearestat doi ani mai târziu şi condamnat în lotul lui Puiu Atanasiu, pentru tentativa de reorganizare a Mişcării Legionare. În timpul reeducării de la Aiud nu a făcut nici o concesie, drept pentru care a stat aproape numai în Zarka. Eliberat în 1964, cu decretul de amnistie generală, şi-a terminat facultatea şi un doctorat în hidrotehnică. După ’90 a fost profesor la catedra de hidrotehnică a Politehnicii bucureştene. Între anii 1995 şi 2005 a fost preşedintele Partidului Pentru Patrie, fondat de foşti deţinuţi politic legionari. A inițiat proiectul înființării, la București, a Muzeului Rezistenței Anticomuniste. În fiecare an a participat la Comemorarea de la Crucea de la Mănăstirea Brâncoveanu, ultima prezență fiind în 2011, cu câteva luni înainte de a se stinge din viață, 8 iunie 2012. ,,Trebuie spuse toate acestea, chiar dacă ne dor. Am fost martor de la început, la Suceava, apoi Piteşti şi s-a continuat la Aiud. A fost un proiect diabolic care a urmărit stîrpirea conştiinţelor. A fost o dramă a studenţimii româneşti şi a legionarilor. Istoricii falsifică acea perioadă. Din frică trădează profesia lor. Mişcarea Legionară a fost în centrul Rezistenţei Anticomuniste. Istoricii încearcă să evite acest adevăr. Am fost martor al reeducării şi am vrut să aflu negru pe alb ceea ce s-a scris despre acest episod. Am obţinut titulatura de cercetător voluntar autorizat la CNSAS. Am început cu anul 1945. La Suceava 90% erau legionari, dar şi din alte partide politice. De ce s-a întâmplat aşa? Pot spune că la noi KNVD-ul s-a suprapus cu răzbunarea autohtonă. Evreii comunişti au vrut răzbunarea faţă de legionari. Cei care au adus comunismul în România au fost acei evrei comunişti. Dacă luăm numele tuturor exponenţilor de atunci, toţi au avut la bază nume evreieşi. Activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România este controlată. Ce vreţi să ştiţi că Tismăneanu este la origine evreu? Lumea întreagă este condusă de evrei. Dar chiar şi aşa, în ecuaţia istoriei există o necunoscută, voinţa lui Dumnezeu. Spiritual, poporul român poate să reuşească în ceea ce-şi propune. Dar asta numai dacă noi, românii, merităm“ a spus prof. dr. Iulian Constantin, preşedintele Federaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, la comemorarea din 2010.

Gheorghe Jijie a executat 13 ani în temnițele comuniste
Gheorghe Jijie s-a născut la 10 iunie 1919 în orașul Botoșani. A fost arestat împreună cu părinții săi în anul 1948, în lotul Ștefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă și Nicolae Luca. Inițial a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru ,,uneltiri contra statului” dar în final a executat 13 ani, prin mai toate pușcăriile ,,celebre”: Jilava, Aiud, Periprava, Gherla, Galați, etc.

Într-un interviu, povestea cum ,,m-au luat și m-au dus într-o cameră de anchetă, unde erau vreo 10-12 gardieni care stăteau cu ochii pe mine. Unul punea întrebările, iar eu trebuia să răspund imediat. Dacă nu răspundeam, îmi dădea una cu un ciomag. Trebuia să răspunzi imediat, să n-ai timp să te gândești. Spre sfârșit, am căzut extenuat după patru ore de bătaie. Și iarăși cu ciomagul pe mine, ca să mă ridic”. După căderea dictaturii comuniste a îndeplinit funcția de secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. A scris volumele monografice dedicate personalităților George Manu și Vică Negulescu. S-a stins din viață la 12 iunie 2012. ,,Despre fratele meu, Ioan Jijie, ştiu că a fost arestat în Bucureşti şi a trecut prin anchete extrem de dure, aplicandui-se diverse metode de tortură: curent electric, presiune continuă până la alienare, introducerea lui în celule cu T.B.C.-iști evolutivi până la contractarea bolii. După acest moment, lipsa totală a asistenţei medicale până când a avut o hemoptizie masivă (trei gamele de sânge şi bucăţi din plămâni). Era prea târziu pentru a mai putea salva ceva şi a decedat la vârsta de treizeci şi nouă (39) de ani. Acestea știu despre soarta fratelui meu, Ioan Jijie“ era declarația notarială dată de Gheorghe Jijie pentru alcătuirea dosarului crimelor comuniste de la CEDO (Strasbourg) la15.12.2009.

Muzeul Rezistenței Anticomuniste, la București
Florin Dobrescu, secretarul Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“, a prezentat activitatea organizației și proiectele de viitor, referindu-se la muzeul ce se amenajează în clădirea de pe strada Veseliei din București și despre lucrările de întreținere de la Fort 13 Jilava.

Invitații de la simpozion
La simpozionul desfășurat sâmbătă, 23 iulie, în aula Academiei, au fost invitați și au vorbit audienței: istoricul Marius Oprea, senatorul Sorin Lavric, senatorul de Țara Făgărașului Marius Toanchină, deputatul de Țara Făgărașului Dumitru Flucuș, prof. univ. Corvin Lupu, prof. univ. Tiberiu Costăchescu, dr. Galina Rădulean, fost deținut politic, jurnalista Lucia Baki, Monitorul de Făgăraș, membru în cadrul Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“, Sorin Olaru, care a prezentat volumele de carte editate ,,O istorie a Mișcării Legionare“. În holul Academiei a fost organizată o expoziție cu fotografiile luptătorilor din Munții Făgărașului, sprijinitorii din satele făgărășene și documente din arhivele CNSAS de către Lucia Baki. A fost prezentat un film document Iulian Constantin. Istoricul Marius Oprea a prezentat lucrările arheologice derulate la Tg Ocna și Periprava pentru deshumarea și identificarea osemintelor din gropile comune.

Parastasul de la Cruce
Duminică, 24 iulie a.c., la Crucea –monument din incinta Mănăstirii Brâncoveanu au sosit oameni din toată țara, dar și din satele făgărășene, care au ținut să participle la parastasul luptătorilor din Munții Făgărașului și ai sprijinitorilor lor. După liturghia de la biserică, preoții de la Mănăstire au venit la monument. Li s-a alăturat și preotul paroh de la Sâmbăta de Sus Răsăriteană, Ioan Drăghici. A fost oficiată slujba de pomenire la finalul căreia s-a cântat ,,Veșnica pomenire“. A urmat un moment de depunere de coroane la Crucea monument prezentat de jurnalista Lucia Baki. Au ținut să aducă un pios omagiu eroilor anticomuniști și au depus coroane:

Asociația Foștilor Deținuți Politici Brașov-Făgăraș prin vicepreședintele Alexandru Chistol și Rolf Teutsch
Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Anticomuniști prin secretarul de stat Irina Leulescu
Consiliul Județean Brașov prin vicepreședintele Șerban Todorică și Sorin Constantin Mânduc
Senatorul de Țara Făgărașului, Marius Toanchină și senatorul Sorin Lavric
Comuna Beclean prin primarul Claudiu Motrescu
Satul Ileni, comuna Mândra, printr-o delegație condusă de primarul Șerban Ioan Taflan
Comuna Recea prin primarul Gheorghe Lazea și Petrișor Ioan
Comuna Sâmbăta de Sus prin primarul Nicolae Morariu
Ziarul Monitorul de Făgăraș prin directorul Iosif Baki
Orașul Victoria prin viceprimarul Cristian Iosipescu
Asociația ,,Uniți sub tricolor“ prin Bogdan Nițu

S-au ținut alocuțiuni de către Coriolan Baciu, președintele Fundației IG Ogoranu, Florin Dobrescu, secretarul fundației.
Irina Leulescu, secretarul de stat în cadrul SSRMLA, a vorbit despre lupta anticomunistă și meritele luptătorilor, despre unitate, credință și demnitate națională. ,,Sunt aici și în această funcție datorită domnului Octav Bjoza, președintele AFDPR, care este un exemplu de curaj, onoare, demnitate“.

Șerban Todorică, vicepreședintele CJ Brașov, a avut un cuvât de recunoștință pentru eroii anticomuniști. ,,Ne aflăm la acest eveniment pentru a ne arăta cinstea și respectul pentru acei români, iubitori de neam, care prin jertfă și dăruire au scris o pagină importantă a istoriei țării noastre. În Munții Făgăraș a existat, la sfârșitul anilor 40-începutul anilor 50, una dintre cele mai cunoscute grupări de rezistență armată anticomunistă. Partizanii au dat dovadă de curaj, bună organizare, dăruire și iubire de țară, dar cu toate acestea, trădarea a fost cea care a stat la baza anihilării Grupului Carpatin Făgărășan, membrii săi și sute de susținători au fost arestați sau executați. Împărtășesc întru-totul cele spuse de fostul mare scriitor Octavian Paler, originar din satul Lisa: ,,Sunt convins că rezistența din Munții Făgărașului reprezintă un capitol impresionant de demnitate românească. Sunt mândru că atâția români au putut să pună libertatea vieții deasupra, în plină teroare“.
U Primarul comunei Sâmbăta de Sus, Nicolae Morariu: ,,Se spune că trebuie ,,sa cunoaștem bine trecutul ca să putem să înțelegem și să clădim viitorul!“ Acești oameni pe care-i comemorăm astăzi sunt trecutul noștru și nu trebuie uitați, și despre asta vreau să vorbesc eu astăzi, despre oameni, categorii de oameni…Prima categorie sunt cei comemorați astăzi, oameni verticali, cu coloană vertebrală, care și-au sacrificat viața lor și a familiilor pentru un ideal în care au crezut. Altă categorie de oameni sunt cei care, dintr-un motiv sau altul, i-au trădat…aceștia ne arată că indiferent de vremuri urmașii lui Iuda sunt printre noi și o să fie până la sfârșitul vremurilor. Și o altă categorie, poate cea mai importantă, este cea a celor nepăsători….și aceștia sunt cei mai periculoși…din păcate nepăsarea naște monștrii și nu trebuie să vă uitați prea mult în urmă…Unica soluție este implicarea tuturor altfel persistăm în egoism și nepăsare. Și neaparat să nu uităm și să cinstim pe cei care ne-au arătat că există speranță de mai bine“.
U Șerban Ioan Taflan, primarul comunei Mândra: ,,Din comuna Mândra, din satul Ileni, au luptat mulți localnici împotriva comunismului, au fost arestați, persecutați, condamnați la mulți ani de închisoare, unii dintre ei nici nu s-au mai întors acasă. Astăzi, le aducem un pios omagiu prin prezența noastră, aici, la monument. Toma Pirău a fost împușcat în podul șurii unui localnic de securitate. Toți cei din neamul Sima au fost închiși, deportați, din neamul Metea, bărbați, femei, tineri, au fost închiși. Ioan Metea a decedat din cauza bătăilor primite în închisoare. Pentru ei a fost importantă libertatea, credința și dreptatea“
Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean: ,,Am fost onorat să fiu printre cei care au cinstit memoria luptătorilor din Munții Făgăraș, le-am adus cu toții un pios omagiu, mulțumindu-le pentru curajul de care au dat dovadă și tăria de caracter. Deși nu ne ridicăm la înălțimea înaintașilor nostri, încercăm așa cum putem și ne ajută vremurile să le urmăm exemplul. Măcar atât“
La finalul ceremoniei s-a cântat ,,Imnul luptătorului căzut“ de către toți participanții, după care s-au împărțit colaci, cozonac, vin și suc. (Lucia BAKI)