Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a postat zilele trecute o fotografie cu Lenin în celebrul mausoleu. Baconschi pozează de mulți ani în anticomunist înrăit, numai că imaginea postată de el fără comentarii nu are cum să nu trimită cu gîndul la o celebră poezie proletcultistă a poetului Anatol Baconsky, tatăl fostului ministru. Care poezie e reprodusă, ironic, de Dana Budeanu pe Facebook, la pachet cu imaginea distribuită de Baconschi, cam greu de crezut că în scopuri omagiale.
„BUNA DIMINEATA, ROMANIA! PENTRU UN INCEPUT DE ZI TRIUMFATOR, VA LAS ALATURI DE UNA DINTRE ODELE TATALUI CELEBRULUI PUR DOMN BACONSCHI, A.E.BACONSKY (DA, SI A STILIZAT PUTIN NUMELE DE FAMILIE, FIUL)” scrie Dana Budeanu, mai înainte de a reproduce poezia:
„Pe Lenin am să-l pot vedea
De mult îmi stăruie un gând:
Pe Lenin cum să-l văd dormind
În Mausoleul lui, departe, pe care-l văd în câte-o carte
Sau despre care-mi spun prieteni întorși în țară de curând –
Să-l văd cum odihnește lin,
Sub semnul vremii care trece,
Când iarna-și pleacă mâna-i rece
Pe zidul-naltului Kremlin.
(…) De-i timp frumos ori mohorât
De-i frig, de-i ploaie ori zăpadă,
Pe Lenin vin mereu să-l vadă
Cum odihnește liniștit
Bătrânii își aduc aminte
De vremurile dinainte
Când glasul lui, vestind victorii,
Chema la luptă muncitorii
Și parcă vorbele-i de-atuncea și-acuma
Le răsar în cuvinte.
(…)Afară neaua a-nghețat
Și viscolele-n zbor străbat
Și undeva-n Kremlin o rază de fereastră luminează –
O văd mineri, soldați, colhoznici, vreun activist îndepărtat
Acolo Stalin rând pe rând
Căi noi spre comunism croiește
Și ceas cu ceas își împlinește
Cutezătorul jurământ
O, ne-ncetat voi aștepta
Pe Lenin – când să-l pot vedea,
Să-i spun că razele pe care le-a dezlegat, nepieritoare,
s-aprind arzând mereu mai tare și luminează-n țara mea!” sună versurile lui Baconsky.
Replica lui Teodor Baconschi pentru Inpolitics:
”Domnule Iacob, site-ul dvs. e pro-Putin, anti-Ucraina, anti-UE și anti-SUA. Totuși, nu mă așteptam să colportați mizeria Danei Budeanu, o mare autoritate morală a României. Tatăl meu a debutat cu poezia proletcultistă. În 56, la primul congres al scriitorilor din RPR, s-a dezis public de acele două plachete realist-socialiste. În 59 a fost dat afară de la revista pe care o conducea, ”Steaua”. Opera lui ulterioară – care-l situează, după toate analizele critice serioase, printre cei mai mari poeți, prozatori și eseiști români post-belici, a fost clar autonomă și disidentă. A fost, ca și mine, urmărit îndeaproape de Securitate. Romanul său alegoric – “Biserica Neagră” – a fost interzis în România, publicat în Germania și citit la “Europa Liberă”. Prin urmare, atacurile neo-securistice asupra memoriei sale sunt abjecte, căci nefondate. Dacă sunteți fie și 5% liber, vă autorizez să publicați acest scurt mesaj, cu titlul unui drept la replică. Teodor Baconschi”.
NapocaNews
