Românii din Ucraina, Serbia sau Bulgaria cer ferm: Acțiuni ale Bucureștiului pentru păstrarea identității naționale. „Practici sovietice în Ucraina”

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia sau Bulgaria au solicitat, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii naţionale, reclamând dezinteresul autorităţilor de la Bucureşti faţă de problemele cu care se confruntă.

Preşedintele Asociaţiei „Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a învăţământului în limba română din zonă, precizând că scăderea numărului de clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a faptului că Guvernul României nu a mai acordat nicio bursă elevilor din clasele I-VII, în anii şcolari 2020-2021 şi 2021-2022, aşa cum era preconizat.

„Ca şi consecinţă directă, deci, din 17 şcoli în care mai aveam clase cu predare în limba română în sudul Basarabiei, anul acesta în clasa I s-au deschis clase cu predare în limba oficială moldovenească, limbă română evident, doar în cinci şcoli. Este o consecinţă directă cum nu a fost stimulată financiar înscrierea în clasa cu predare în limba română în ultimii trei ani de zile. Deci, este o pierdere, în majoritatea cazurilor, irecuperabilă”, a declarat Anatol Popescu, la Izvoru Mureşului.

Acesta a adus din nou în discuţie practicile „sovietice”, de divizare a românilor din sudul Basarabiei în români şi moldoveni, care au dus la dispariţia şcolilor cu predare în limba română din zonă.

„Am mai vorbit şi la ediţiile precedente. Imediat cu semnarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, din 1997, statul ucrainean a revenit în sudul Basarabiei şi a redenumit înapoi în limbă moldovenească limba de predare în şcolile naţionale româneşti din sudul Basarabiei. Erau 18 şcoli la acel moment, în 1998, care aveau predare integrală în limba română, pe care au redenumit-o în limbă moldovenească. Azi mai avem doar o singură şcoală unde avem doar clasă cu predare doar în limba română, numită tot limbă moldovenească, în restul şcolilor v-am spus nici măcar în clasa întâi nu mai avem clase româneşti. (…) Cu părere de rău, chiar nu mai ştiu cum să revenim în normalitate”, a spus liderul românilor din regiunea Odesa.

El a subliniat că s-au făcut demersuri pentru revenirea la denumirea de limbă română în şcolile din sudul Basarabiei şi unificarea programei de învăţământ cu şcolile cu predare în limba română din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, dar Ministerul Educaţiei de la Kiev a respins acest lucru.

Acesta a ţinut să puncteze faptul că românii din Ucraina sunt, în marea lor majoritate, cetăţeni oneşti, mii de români sunt încorporaţi acum în armata Ucrainei şi îşi fac datoria de cetăţeni ai statului ucrainean, iar zeci şi-au pierdut viaţa în război.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadne Filum” din Timoc, Serbia de Răsărit, care le-a spus celor prezenţi că cei 300 de mii de români din zonă duc o luptă permanentă pentru păstrarea identităţii, ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii culturale sau mass-media în limba română.

„Cu regret constatăm că există foarte multe acţiuni împotriva românilor, care vin de la Bucureşti şi acest lucru nu este firesc şi acest lucru nu este normal. (…) Cea mai mare problemă este dezinteresul total faţă de comunităţile istorice. (…) Pot să spun că minoritatea română din Serbia, din punct de vedere al mijloacelor financiare, este cea mai săracă, nu primeşte fonduri de la statul sârb, proporţional cu numărul care suntem declaraţi, însă lipseşte cu desăvârşire ajutorul din Patria Mamă, una la mână, şi a doua la mână, suntem singura minoritate din Serbia fără proprietăţi. Proprietăţi în Serbia are doar BOR, dar acesta este alt lucru, mă gândesc la sectorul ONG, fiind singura minoritate fără proprietăţi, care iarăşi aduc venituri, venituri care pot fi utilizate”, a mai spus liderul românilor din Voivodina.

La rândul său, reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a vorbit despre faptul că statul bulgar, membru al Uniunii Europene, nu oferă drepturi minorităţii române şi despre faptul că autorităţile de la Bucureşti nu sprijină această comunitate pentru a-şi păstra identitatea naţională, scrie Mesagerul de Covasna

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, care a subliniat importanţa elaborării unei strategii pentru românii din afara graniţelor.

NapocaNews