Luna februarie se încheie la Filarmonica de Stat „Transilvania” cu un concert simfonic sub bagheta dirijorului suedez Mika Eichenholz, care revine la pupitrul Orchestrei clujene.

Raluca Știrbăț, una dintre cele mai bune pianiste din tânăra generație, este solista  concertului de vineri, 24 februarie. Ea va interpreta, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, „Concertul pentru pian” de Paul Constantinescu. Celelalte două lucrări ale serii vor fi Uvertura baletului „Creaturile lui Prometeu” și Simfonia nr. 7 în La major.

Concertul simfonic va avea loc vineri, 24 februarie 2023, ora 19, la Colegiul Academic.

Despre lucrări:

Este mai puțin cunoscut faptul că celebrul compozitor Ludwig van Beethoven a creat, pe lângă cele 9 simfonii ale sale și multe alte lucrări, și un singur balet întreg: „Creaturile lui Prometeu”. Este vorba despre o lucrare în trei acte compusă de Beethoven, între anii 1800 și 1801, în colaborare cu coregraful italian Salvatore Viganò. Premiera compoziției a avut loc în anul 1801, la Burgtheater, în Viena, având parte, ulterior, de 33 de reprezentații ale acestei povești mitologice.

„Creaturile lui Prometeu” a fost un succes încă din timpul creației, însă lucrarea nu a mai prezentat apoi interes pentru public. Libretul original s-a pierdut, iar povestea se bazează destul de vag pe mitologia greacă și poate fi doar parțial reconstituită. Aceasta se referă la mitul lui Prometeu, care după ce fură focul zeilor, îl folosește pentru a crea oameni modelați din lut. În ciuda criticilor de care a avut parte, publicul contemporan a fost încântat, iar baletul a fost pus în scenă de mai multe de ori.

Paul Constantinescu se află printre primii artiști formați în țară, compozitorul reușind să se afirme în perioada interbelică și să își dezvolte personalitatea complexă în cultura acelei perioade. Înzestrat cu talent muzical, Paul Constantinescu a fost născut să devină compozitor, spune despre el muzicologul Vasile Tomescu. „ Această chemare explică densitatea creației sale care apare în toată lumina și vigoarea ei de la vârste precoce a anilor de Conservator”, adaugă muzicologul. 

Muzicologul Mircea Dan Răducanu descrie „Concertul pentru pian” al lui Paul Constantinescu ca fiind unul foarte accesibil datorită simplității și expresivității sale, și totodată deosebit de dramatic datorită unei construcții arhitectonice de maestru. Întreaga sa creație artistică este orientată spre valorificarea valențelor folclorului și a compozițiilor psaltice și bizantine. Acesta a compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.  

„Concertul pentru pian” este cea mai cunoscută lucrare de acest gen din creația românească. Prima audiție a avut loc în 16 mai 1953, în interpretarea pianistului Valentin Gheorghiu,  alături de orchestra Filarmonicii din București, sub bagheta dirijorului Constantin Silvestri.

Concertul conține o serie de pasaje de virtuozitate, elementul de spectaculozitate specific genului fiind asigurat de scriitura masivă de tip post-romantic, dar și de pasajele rapide, din părțile extreme. O trăsătură esențială a limbajului muzical utilizat de Paul Constantinescu în acest concert este îmbinarea modurilor bizantine cu muzica folclorică românească.

„Simfonia a VII-a” este una dintre lucrările în care Beethoven a adus o serie de noutăți de limbaj ce avea să influențeze întreaga muzică simfonică a secolului al XIX-lea. Utilizarea unui spectru tonal mult mai extins, o bogăție fără precedent a resurselor orchestrale, o nouă conștiință a ritmului ca factor de dinamizare a întregului discurs muzical, trăsături care au atras imediat atenția publicului. Compozitorul Richard Wagner a numit lucrarea „o apoteoză a dansului”. Cu alte cuvinte, adevăratele semnificații ale Simfoniei sunt regăsite în întreaga partitură, datorită ritmurilor distinctive și simțului inovator al relațiilor tonale.

Radu Ștefan