Non-compatibilitate politico-identitară. Nu avem încă un partid cu adevărat patriotic

Doua curente politico identitare au prins radacini si s-au dezvoltat in ultima vreme in societatea romaneasca, si anume antiamericanismul si antiputinismul sau rusofobia. Doua forte poltico-militare aflate intr-o continua si alarmanta escaladare antagonica isi arata muschii la granita de nord-est si est a Romaniei, starnind panica, nesiguranta si confuzie. Plus o degradare continua a calitatii vietii de zi cu zi, un bumerang inflational care a generat un cutremur economico-financiar, cu urmari imprevizibile in ceea ce priveste siguranta si securitatea noastra viitoare. Necazul mare este ca nu avem o alternativa politica si economica concreta proprie la situatia data, adica nu avem cu cine si cum sa iesim din aceasta fundatura a istoriei.

Paradoxul este ca noi romanii am fost poate cei mai pro americani din europa de est – din fostul bloc comunist…ceea ce a reusit carmaciul Nicolae la timpul sau, noi nici nu indraznim sa visam azi cu privire la relatiile bilaterale romano-americane ! Merita de asemenea sa precizez ca mai ales dupa al doilea razboi mondial s-au format in Romania numeroase grupari de rezistenta armata precum cea a lui Ion Gavrila Ogoranu din muntii Fagaras, dar si multe altele, care s-au organizat militar in vederea unei dorite si sperate veniri a americanilor, pentru a ne elibera din jugul bolsevic. Acelasi filon pro american a continuat si dupa 1989 in politica noastra interna si internationala cu privire la intentiile noastre legitime de a adera la blocul politico-militar american NATO. O aderare deloc simpla, avand in vedere numeroasele concesii pe care a trebuit sa le facem hegemonului american, pentru a intra sub „umbrela” lor de securitate. Desi repet noi eram in mod concret o insula pro americana in acest colt de lume si cum se dovedeste in continuare ca suntem. O umbrela de securitate care azi ne arunca nu in gura lupului, ci mai rau – a ursului de la rasarit.

O umbrela de securitate americana pentru care in perioada sangerosului si nedreptului razboi din fosta Iugoslavie a trebuit sa fim de acord sa ne fie violat, atentie violat si nu survolat spatiul nostru aerian de catre aviatia americana NATO, in conditiile in care noi nu eram stat membru NATO si mai ales ca noi nu aveam nici un diferend, nici o problema politica sau militara cu vecinii nostri sarbi.

O umbrela de securitate pentru care a trebuit sa inchidem ochii la scandalul Bechtel si la furtul miliardelor de catre americani si care nu a deranjat sau deraiat prea tare pro americanismul romanesc.O umbrela de securitate pentru care a trebuit sa fim de acord cu existenta statului paralel construit in Romania de americanii de la FBI, avandu-i ca prim solisti pe Coldea, Kovesi si Basescu.O umbrela pentru care a trebuit sa trecem cu vederea si sa ne resemnam atunci cand Teo Peter a fost ucis de masina ambasadei Americane, despre care se vorbeste prin targ ca ar fi fost condusa chiar de catre fiul ambasadorului – un puscas marin, care de altfel a si fost „evacuat” instant de autoritatile americane? O umbrela pentru care partenerul nostru strategic american refuza in continuare cu vehementa si incapatanare sa ne elimine vizele, iar asta poate doare cel mai tare, mai ales ca aproape toate tarile din fostul bloc comunist beneficiaza de acest statut. Mai putin noi!

O umbrela in care recentul razboi din Ucraina si mai ales felul in care este dus si se desfasoara – existenta unui real pericol iminent pentru Romania ca si posibil teatru de operatiuni viitoare a generat si genereaza in continuare multa ingrijorare. Ca sa nu mai vorbesc de pericolul mare in care se afla Delta Dunarii, dragarea in zona Bastroe – Chilia, faptul ca romanii incep sa priceapa ca ce se intampla acolo este din cauza comandamentelor americane. Iar daca va veni in final la pachet si posibilul razboi din Transnistria, cu riscul de a fi trimisi la lupta tot de americani, atunci chiar ca aceasta „umbrela” americana va da in fierbere.

Toate aceste aspecte enumerate anterior si generate voit sau nu de partenerul american in defavoarea noastra a inscris in ultima perioada antiamericanismul pe o panta ascendenta. De asemenea s-au inmultit reactiile de nemultumire, multe chiar hilare la adresa comportamentului si gafelor Presedintelui american Joe BidenCe este totusi de facut? Din pacate nu avem o alternativa politico identitara. Desi noi romanii suntem in marea majoritate ortodoxi, totusi noi nu-i prea avem la inima si nici nu dorim sa fim in mariaj cu rusii. Desi ortodocsi fiind ca si noi s-ar putea sa fie o punte identitara. Dar nu e cazul cel putin acum. Suntem si latini si francofoni, dar din pacate nici Italia si nici Franta nu ne recunosc ca atare, nu ne prtejeaza, nu dezvolta culoare politico -culturale fructuoase. De asemenea politic noi nu mai suntem compatibil nici cu ideologia Uniunii Europene – pentru ca acolo avem ”LGBT”, pentru ca ne vaduvesc de resurse si de suveranitate, ne umilesc in fel si chip…vezi scandalul Schengen.

Deci avem o incompatibilitate tot mai vizibila cu zona UE, avem un antiamericanism intr-un evident progres, avem de asemenea si o crestere interna a suveranismului – ceea ce este foarte bine, dar nu prea avem alternative, pentru ca nu avem nici un proiect de alternativa politico identitara. Din pacate suntem doar cu fundul intre doua luntrii, cum este mai rau, cu riscul oricand de a cadea definitiv. Sa ne fereasca Dumnezeu de ce e mai rau.

Cristian Ardeleanu