Scarlatina: 3 metode de transmitere

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă acută cauzată de streptococul β-hemolitic grup A, care afectează în principal copiii. Simptomele includ erupția cutanată, febra și gâtul iritat. Prevenirea și tratamentul scarlatinei sunt vitale pentru a preveni complicațiile grave precum reumatismul articular acut sau glomerulonefrita. 

Află din acest articol informațiile de bază despre scarlatină, principalele metode de transmitere și tratamentul recomandat.

Ce este scarlatina

Scarlatina este o boală infecțioasă foarte contagioasă care afectează în principal copiii cu vârstă sub 15 ani. Boala poate fi extrem de periculoasă și poate duce la complicații grave, dacă nu este tratată la timp. [1]

Cauza principală a scarlatinei este streptococul β-hemolitic grup A, care se transmite prin contact direct cu saliva sau secrețiile nazale ale unei persoane infectate. Există, de asemenea, alte factori de risc asociați cu transmiterea scarlatinei, cum ar fi aglomerațiile și igiena personală precară. [2]

Simptomele specifice ale scarlatinei includ febra ușoară sau medie, erupția cutanata caracteristică pe piept și gât, precum și inflamarea ganglionilor limfatici. Alte simptome comune ale bolii includ oboseala extremă, durerile de cap și starea de greață. De asemenea, pacientul poate prezența simptome respiratorii, cum ar fi tusea uscată sau congestia nazală. [2, 3]

Moduri de transmitere

Scarlatina poate fi transmisă prin contact direct sau indirect cu o persoană infectată. Transmiterea bolii se poate face prin mai multe moduri, inclusiv contact fizic, fluide corporale și alimente contaminate.

1. Contactul fizic cu o persoană infectată – aceasta include atingerea sau sărutarea unei persoane infectate cu scarlatină. Cu toate acestea, contactul fizic este probabil cea mai rar întâlnită metodă de transmitere a scarlatinei. Această metodă de transmitere este cea mai importantă dacă se transmite între membrii familiei și prieteni apropiați. [1]

2. Transmiterea prin fluide corporale – se referă la transferul de salivă, sânge, secreții nazale sau urină de la o persoană infectată la alta. Acesta este cel mai comun mod prin care scarlatină poate fi transmisă, iar principala cauză a transmiterea bolii este inhalarea particulelor respiratorii cu virusul scarlatinos emise de persoanele infectate. [3]

3. Transmiterea prin alimente – se referă la transferul virusului scarlatinos prin alimente și băuturi contaminate care au fost folosite de o persoană infectată. Acest mod de transmitere poate fi întâlnit destul de rar în cazurile scarlatinei, dar streptococul β-hemolitic grup A poate supraviețui o perioadă de timp pe suprafețe cum ar fi vasele de bucătărie sau produsele alimentare contaminate. Pentru a preveni transmiterea bolii prin această metodă, trebuie să se respecte regulile igienice corespunzătoare și să se evite prepararea alimentelor în condiții neigienice. [2, 3]

Prevenirea si tratamentul

Prevenirea și tratamentul scarlatinei reprezintă cea mai bună metodă de apărare împotriva acestei infecții. Educarea persoanelor despre simptomele și tratamentul scarlatinei, inclusiv informații despre streptococul beta-hemolitic grup A  este esențială pentru prevenirea transmiterii bolii și limitarea complicațiilor. [1]

Pentru a limita răspândirea scarlatinei, spălarea frecvența și dezinfectarea obiectelor care au fost folosite sau atinse de o persoană infectată sunt extrem de utile. Aceste măsuri sunt adesea suficiente pentru a limita transmiterea infecției în multe cazuri. În plus, evitarea contactului direct cu persoanele bolnave trebuie luate în considerare pentru a reduce riscul de transmitere. [3]

Tratamentul corect al scarlatinei este esențial pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Medicamentele specifice recomandate sunt adesea prescrise pentru a preveni răspândirea infecției și ameliorarea simptomelor, cum ar fi febra, erupția cutanată sau durerea de gât. [1, 2]

Acest articol are rol informativ. Dacă prezinți simptome specifice scarlatinei, se recomandă să iei legătura cu un specialist, pentru a fi consultat și pentru a primi tratamentul necesar. Nu este încurajat tratamentul antibiotic fără sfatul specialistului.

NapocaNews

Surse:

1. Hurst JR, Brouwer S, Walker MJ, McCormick JK (2021) Streptococcal superantigens and the return of scarlet fever. PLoS Pathog 17(12): e1010097. Accesat pe 8 februarie 2023, https://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371/journal.ppat.1010097 
2. Basetti, S et al. “Scarlet fever: a guide for general practitioners.” London journal of primary care vol. 9,5 77-79. 11 Aug. 2017, Accesat pe 8 februarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5649319/ 
3. Pardo, S. (n.d.). Scarlet fever – statpearls – NCBI bookshelf. NBCI. Accesat pe 8 februarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507889/