28 mai. Cum a murit Simion Bărnuțiu ideologul naționalismului modern românesc

Marele cărturar sălăjean Simion Bărnuţiu a fost, o bună parte din viaţă, un apropiat al celui care avea să devină, în 1859, unificatorul Moldovei cu Ţara Românescă, Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a fost cel care a încercat să-i asigure cărturarului, grav bolnav,  confortul necesar în ultimul drum spre Sălajul natal, comandând o trăsură specială, spaţioasă, care să-l aducă acasă.

Potrivit istoricului sălăjean Marin Pop, cărturarul s-a bucurat de aprecierea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, astfel că, în momentul în care, în cadrul reformelor făcute de el inclusiv în domeniul învăţământului a înfiinţat, la Iaşi, prima universitate din ţară, Simion Bărnuţiu a fost alegerea lui Cuza pentru funcţia de rector. „Cu modestia-i cunoscută, Simion Bărnuţiu a refuzat numirea, considerând că ar fi mai potrivit ca la conducerea universităţii să fie un moldovean”, spune istoricul. Bărnuţiu a rămas, însă, ca şi profesor în cadrul universităţii.

Câţiva ani mai târziu, mai exact în 1864, când, grav bolnav fiind şi simţind că i se apropie sfârşitul, Simion Bărnuţiu a vrut să vină în Sălaj natal, pentru a trece în eternitate acasă, domnitorul Cuza a fost cel care a dat, personal, dispoziţie să i se confecţioneze cărturarului o trăsură confortabilă, care să-l aducă acasă, pe ultimul drum, în condiţii cât mai bune. „Se spune că, la ordinul lui Cuza, i s-a făcut o caleaşcă mare, în care Simion Bărnuţiu putea sta întins”, explică Marin Pop.

Din păcate, cărturarul nu a apucat să ajungă, cu caleaşca sa, în Bocşa lui natală. A murit pe drum, în zona cunoscută în Sălaj ca şi Dealul Gorgana. Bărnuţiu era însoţit de către bunul său nepot Ioan Maniu pe care l-a chemat în mod expres, pentru a-l însoţi pe acest ultim drum pământesc. 

După ce s-a întors după apă de la fântână tata lui Iuliu Maniu l-a găsit mort pe Simion Bărnutiu.

NapocaNews