Gheorghe Bilașcu s-a născut în 1863, în comuna Petrova din Maramureșul istoric și a decedat la Cluj în 1926. Personalitate medicală puternică, medicul stomatolog român Gheorghe Bilașcu se trăgea dintr-o veche familie greco-catolică din arealul geoistoric maramureșan. Studiile liceale le-a efectuat în Vișeu de Sus, după care a urmat cursurile Universității din Budapesta, unde a rămas și a profesat în mai multe ramuri ale medicinei până la dezmembrarea Austro-Ungariei. În casa sa din Budapesta a găzduit numeroși reprezentanți ai elitei transilvănene din Belle Époque, între care pe episcopul român unit de Gherla, Dr. Vasile Hossu. În 1919, după Marea Unire, doctorul Gheorghe Bilașcu a fost unul din fondatorii Universității de Medicină și Farmacie din Cluj și întemeietor de școală de medicină. Gheorghe Bilaşcu a venit la Cluj, răspunzînd la apelul Consiliului Dirigent condus de Iuliu Maniu. A renunțat la toate privilegiile din Budapesta, asumîndu-şi sarcina istorică de a integra Stomatologia în Medicină, de a-i găsi şi valorifica valenţele ştiinţifice şi pentru a face să se înţeleagă ceea ce nici azi mulţi nu înţeleg, că în sfera Stomatologică se reflectă întreaga patologie umană, de la cea congenital-malformativă la cea dobândită: inflamatorie, traumatică, tumorală sau degenerativă şi de la cea dermatologică la cea neurologică, toate cele cu care medicul pe nedrept denumit „dentist” se confruntă în exerciţiul său profesional.
Despre Gheorghe Bilașcu a apărut o carte de excepție acum câțiva ani la Cluj-Napoca: „Momente din istoria stomatologiei clujene. Oameni şi fapte” (1918 – 1948) de Alexandru Rotaru şi Horaţiu Rotaru, cadre didactice de referinţă de la UMF Cluj. Acest strălucit medic a pus bazele stomatologiei moderne în România unită. După 1918, deși a fost invitat să rămână în Austria, Gheorghe Bilașcu a preferat să revină în țară și să devină cadru didactic la noua universitate românească a Daciei Superioare. El a depus efortul personal și științific de a sincroniza învățământul medical românesc cu cel de nivel european. A pus bazele stomatologiei ca disciplină autonomă la facultatea de medicină, un curs de anul IV, și apoi din 1922 a unei catedre și clinici de stomatologie, prima din România, fiind un pionierat pe plan mondial. Sprijinit de eminentul profesor și doctor Iuliu Hațieganu, tenacele maramureșan iniţiază şi pune bazele „Asociaţiei Medicilor Stomatologi din România”. A fost ales preşedintele ei, funcţie onorifică ce o va deţine până la moartea sa în 1926. În anul 1923, la îndemnul, sub conducerea şi sprijinul său şi al colaboratorilor, apare „Revista stomatologică”, organ al Asociaţiei stomatologice. Revista are meritul de a grupa în jurul ei numeroşi şi valoroşi colaboratori, specialişti de primă mărime. Încă din timpul vieții Gheorghe Bilașcu a fost considerat părintele stomatologiei românești. A trecut la ceruri la vârsta de 63 de ani, la 22 iulie 1926, fiind înmormântat în cimitirul comunei din Petrova.
Gheorghe Bilașcu este recunoscut de istoria tehnicii medicale și de recunoașterea prin lege a profesiunii de dentist. S-a implicat în progresul radiologiei, chirurgiei maxilo-faciale, ortodonției, transplantul dentar și a confecționării protezelor. De remarcat este că încă din anii 1920 funcționa la Cluj deja celebra Tura electrică de perete. Gheorghe Bilașcu, prin organizarea congresului medical stomatologic de la Cluj, s-a implicat în redactarea ”legii pentru exercițiul dentisticei” din 5 martie 1923. Gheorghe Bilașcu a înălțat cu un etaj și a extins clădirea clinicii de stomatologie de la intersecția de azi a Pieței Lucian Blaga cu str. Victor Babeș, unde în perioada interbelică a avut un bust de bronz pe soclu în fața Clinicii de Stomatologie, instalat în anul 1929. Alumnii „… ca o pioasă recunoștință de către foștii lui elevi” i-a fost adus lui Gheorghe Bilașcu în 12 mai 1929 când în curtea Clincii Stomatologice din Cluj s-a dezvelit bustul său realizat de sculptorul Fr. Storck. Această adevărată recunoaștere ce a îmbrăcat chipul unei opere de artă a avut un destin dramatic. În anul 1940, după Diktatul de la Viena, ocupanții Ardealului de Nord au considerat că profesorul universitar doctor Gheorghe Bilașcu a fost un trădător al statului maghiar, fiindcă după istoricul eveniment de la 1 Decembrie 1918 românul a răspuns chemării Consiliului Dirigent condus de Iuliu Maniu să vină la Cluj. Bustul lui Bilașcu a fost dat jos de pe soclu și salvat de portarul clinicii, prin îngropare la subsolul clădirii pe care Profesorul Bilașcu a extins-o și modernizat-o cu sprijinul Guvernului României Mari, ne informează într-un studiu academic Ioan Petrovai, în 2018. Deci nici după al Doilea Război Mondial, bustul lui Gheorghe Bilașcu nu a fost repus pe soclu. Noua putere comunistă l-a reconsiderat pe părintele stomatologiei românești numai după 1965. În anul 1973 stomatologii din întreaga Românie au marcat centenarul Gheorghe Bilașcu. Bustul personalității cu destin dramatic a ajuns la Muzeul de Istorie a Medicinii din Cluj-Napoca și apoi în holul Facultății de Stomatologie din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj. După 1990 datorită istoricului clujean Florea Marin, un expert al istoriei învățământului medical clujean, memoria lui Gheorghe Bilașcu a început să fie din nou reamintită în cetate. În 1996 pe clădirea amfiteatrului de Stomatologie din Piața Lucian Blaga s-a montat ”In Memoriam” o placă comemorativă de marmură dedicată lui ”Prof. Dr. Gheorghe Bilașcu” de către promoția 1971 a Facultății de Stomatologie. Conducerea UMF Cluj a realizat la mijlocul anilor 90 importanța simbolică a replicii bustului lui Gheorghe Bilașcu din perioada interbelică, care a fost amplasat în fața birourilor Rectoratului. În anii 2000, datorită modificărilor administrative și edilitare, bustul lui Gheorghe Bilașcu a dispărut într-un ”con de umbră” la propriu. În anul 2017 s-a demarat o acțiune de căutare a bustului lui Gheorghe Bilașcu, care a fost identificat după o cercetare detectivistică într-un depozit-garaj, ca urmare a informațiilor primite de la un administrator al instituției universitare. În urma demersurilor oficiale făcute, azi bustul lui Gheorghe Bilașcu, întemeietorul stomatologiei românești este repus pe un soclu, la intrarea decanatului Facultății de Medicină Dentară de pe str. Clinicilor nr. 32, fiind la vedere și protejat de o fereastră de sticlă. Din păcate str. Republicii (comuniste) a înlocuit denumirea dată de Gheorghe Bilașcu acestei străzi în anii 90. Gheorghe Bilașcu a întemeiat la Cluj disciplina stomatologiei, devansând Bucureștiul cu câțiva ani. Cred că pentru Gheorghe Bilașcu trebuie mai multă recunoștință la Cluj-Napoca.
Ionuț Țene