Ce efecte va avea ”viitura” de pe fluviul Nipru pentru litoralul românesc. Analiza cercetătorilor români. ”Putem merge cu toții liniștiți la plajă la Marea Neagră”

La mare la soare! ”Putem merge cu toții liniștiți la plajă la Marea Neagră în România”, afirmă reprezentanții asociației, care are ca obiective principale explorarea şi protecţia patrimoniului natural şi cultural, scrie ziare.com.

”Efectele asupra deltei Niprului si zonei din apropierea gurii de vărsare în Marea Neagră sunt importante și se vor manifesta pe termen lung. Evenimentul este unul de natură catastrofică și din cauza volumului mare de apă, a creșterii semnificative de ordinul metrilor a nivelului fluviului, va avea în zonă efecte pe termen lung. Pe de o parte este vorba despre perturbarea dinamicii sedimentelor din albia fluviului și a depozitelor sedimentare din zona deltei Niprului și a celor din fața gurilor de vărsare a acestuia. Pe de altă parte este vorba despre antrenarea unei cantități însemnate de hidrocarburi depozitate pe malurile acestui fluviu sau utilizate în exploatarea hidrocentralei.

Pe lângă hidrocarburi și alte substanțe chimice din zonele industriale aflate în aval de lacul de acumulare cel mai important impact pentru bazinul de vest al Mării Negre îl va reprezenta o cantitate însemnată de îngrășăminte destinate agriculturii care în combinație cu materialul sedimentar de origine biogenă și alte materiale cu potențial fertilizant antrenate de viitură se vor acumula în acest sector al Mării Negre. Toți acești fertilizanți vor asigura o resursă care în condiții optime va fi exploatată de algele microscopice și cianobacterii din plancton care pe fondul abundenței de hrană vor putea genera acele fenomene cunoscute sub numele de „înflorire algală”, se precizează într-un mesaj al organizației.

Potrivit cercetătorilor, efectele asupra regiunii costiere românești vor fi reduse cel puțin în prima fază, respectiv în sezonul de vară 2023.

”Condițiile hidrodinamice din sectorul nord-vestic al bazinului Mării Negre sunt dictate de 3 factori principali: curentul general circular care se desfășoară în sens antiorar și prin urmare de la nord la sud în dreptul coastei românești, mișcarea inerțială a maselor de apă imprimată de fluviul Dunărea și al 3-lea factor cu o variabilitate semnificativ mai mare decât primii doi reprezentat de vânt prin direcția și intensitatea acestuia producând mișcări ale apelor de suprafață. În cazul particular al viiturii trebuie să ținem cont de faptul că reprezintă o masă de apă dulce care prin densitatea mai mică se menține destul de mult timp în stratul de suprafață, în mare majoritate în banda cuprinsă între 0 și -20 m.

Această masă de apă odată ce iese de pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa este antrenată de curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8-4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior când ajunge în dreptul Deltei Dunării încă de pe teritoriul ucrainean masa de apă rezultată din viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest sud-est de apele dunărene care fiind tot de origine fluvială se mențin și acționează de asemenea în banda de suprafață unde același efect inerțial capătă valori maxime în dreptul canalului Sulina care are o viteză de curgere și un debit semnificativ”, se mai susține în comunicatul asociației.

NapocaNews