MEMORIU PRIVIND NECESITATEA REACTIVĂRII MITROPOLIEI TOMISULUI. PREAMBUL

În numele societății civile reprezentate de organizațiile semnatare ale prezentului document, vă aducem la cunoștință, cât mai sintetic posibil, argumentația, oportunitatea și impactul pe care le oferă statului român demersul just de reactivare a Mitropoliei Tomisului.

După cum știm, din anul 2003, Patriarhia Română, prin autoritatea sa cea mai înaltă, Sfântul Sinod, s-a opus în mod constant solicitărilor Arhiepiscopiei Tomisului de a i se recunoaște un drept consfințit din cele mai vechi timpuri (anul 325). Motivațiile refuzului au fost variate și uneori șocante de tip ad personam (probleme de orgoliu, „duh de indisciplină și de răzvrătire”, datorii financiare față de Patriarhia Română, etc.), fără nici o legătură cu subiectul.

Din perspectiva noastră se impune ca interesul tuturor forurilor de autoritate să ia act și să se pronunțe pe o temă de maximă importanță, care nu privește exclusiv Biserica Ortodoxă Română, ci națiunea română în ansamblul ei.

ARGUMENTAȚIE

  1. Dobrogea este o provincie istorică și o regiune geografică deosebită de celelalte provincii românești, fiind delimitată de acestea, prin cursul inferior al fluviului Dunărea. Ea este singurul ținut al românilor situat pe malul drept al Dunării.
  2. Toate provinciile românești care au avut odinioară statalitate proprie (și nu numai) au cel puțin un sediu mitropolitan pe teritoriul lor, cu excepția Dobrogei.
  3. Vechimea și autenticitatea documentelor istorice, la care se adaugă descoperirile arheologice, atestă la Tomis o viață bisericească trainică, bazată pe o ierarhie superioară (episcopat) din secolul al III-lea.
  4. Cele mai noi cercetări pun în lumină titulatura de mitropolit al lui Marcu de Tomis încă de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325), unde s-au reunit pentru prima dată în istoria lumii toți reprezentații civilizației iudeo-creștine, fundament al Europei unite de astăzi. Marcu este unul dintre cei 318 semnatari ai actelor oficiale din anul 325.
  5. Durata mitropoliei Tomisului (cu această titulatură) se întinde din secolul al IV-lea (Marcu al Tomisului) până la începutul secolului al XII-lea (ultimii mitropoliți de Tomis consemnați de istorie fiind Vasile și Anicet).
  6. După anul 1186 (anul răscoalei Asăneștilor) dar mai ales după 1204 (cucerirea Constantinopolului de către cruciați) reședința mitropoliei Tomisului se mută la Vicina (Păcuiul lui Soare) cetate situată pe o insulă a Dunării în imediată apropiere de mănăstirea Dervent (județul Constanța). Mitropoliții Vicinei au continuat să-și exercite autoritatea peste întregul ținut până la 1359, când ultimul mitropolit al Vicinei, Sfântul Iachint Critopulos, acceptă invitația de a prelua păstorirea nou-înființatei mitropolii a Țării Românești.
  7. Intrată pentru patru secole în sfera de influență otomană (de la 1420), Dobrogea a fost subordonată mitropoliților de Silistra. Reintrarea, la 1878, în trupul patriei-mame România, a condus inclusiv la măsura de unificare bisericească cu provincia vecină Muntenia, necesară la vremea aceea tânărului stat român independent. Această măsură a durat până în zilele noastre
  8. Spre deosebire de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române care – împotmolit în expresii de tristă amintire precum: „ambiții personale”, „duh de indisciplină și de răzvrătire” și mai ales „datorii financiare” – întârzie de peste două decenii să revendice pentru națiunea noastră drepturile sale naturale și istorice prin reactivarea mitropoliei Tomisului, blocând, din motive care ne scapă, intrarea „cu fruntea sus” a poporului român în adevărata și marea istorie a Europei, Sinodul Bisericii Bulgare și-a înțeles mult mai bine misiunea, reactivând pentru Dobrogea de Sud (Cadrilater) mitropolia de Durostolon (Silistra) încă din anul 2003.

OPORTUNITATE

  1. Reactivarea mitropoliei Tomisului, departe de a fi un simplu obiectiv intern bisericesc (cum se dorește a fi prezentat, în mod fals), reprezintă o consfințire a vechimii și a autenticității Creștinismului și a europenității întregului popor român precum și dreptul fiecărui român de a face parte, cu documente, din familia de cultură și de civilizație născută și educată pe cele trei coline fondatoare Golgota, Acropole și Capitoliu, după expresia lui Theodor Heuss (președinte al Republicii Federale Germania între 1949 și 1959).
  2. Reactivarea mitropoliei Tomisului reechilibrează, din punct de vedere religios, cultural și strategic, discrepanța flagrantă dintre Dobrogea de Nord (România) și Dobrogea de Sud (Bulgaria), aceasta din urmă dispunând în zonă de două centre de influență (mitropolia Varnei și cea a Silistrei).

IMPACT

  1. Consolidarea securității naționale în arealul românesc dintre Dunăre și Mare.
  2. Recalibrarea absolut necesară a Dobrogei române față de Dobrogea de Sud, aflată sub administrație civilă și bisericească bulgară.
  3. Creșterea nivelului de încredere și de loialitate a populației din Dobrogea față de statul român și față de valorile europene.
  4. Eliminarea discriminării evidente la care este supusă Dobrogea față de celelalte provincii și regiuni ale țării cu sediu mitropolitan pe teritoriul lor.
  5. Ridicarea nivelului de percepție asupra Constanței, unul dintre cele mai mari orașe din țara noastră, de la un simplu centru furnizor de servicii turistice de vacanță la acela de străveche așezare urbană în care și-a avut reședința un mitropolit descendent din martirii primelor secole creștine.
  6. Stimularea curiozității cetățenilor străini și români față de moștenirea reală a Bisericii de la Tomis ca parte a genezei Europei și a poporului român.
  7. Dovedirea existenței unei organizații superioare pe teritoriul actual al României încă din veacul al IV-lea.
  8. Ridicarea prestigiului european și mondial al țării noastre la nivelul buchetului restrâns de națiuni care au oferit un reprezentat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

CE PUTEȚI FACE?

  1. Să vă folosiți de drepturile și obligațiile conferite de lege pentru a interoga, interpela, petiționa, coresponda, comunica prin orice mijloc tehnic, în vederea deblocării unui act de dreptate națională.
  2. Să vă alăturați dezideratului națiunii române din Dobrogea de a fi tratată egal, nediscriminatoriu, just și demn, potrivit cu statutul său istoric, în deplină echivalență cu celelalte regiuni ale țării.
  3. Să diseminați la nivelul presei și al cetățenilor informații cu privire la stadiile demersurilor pe care le-ați întreprins în direcția susținerii și promovării reactivării Mitropoliei Tomisului.
  4. Să dați curs invitațiilor societății civile, participând (personal sau prin delegat) la simpozione, mese rotunde, conferințe, evenimente academice, etc. având drept obiect reactivarea Mitropoliei Tomisului.
  5. Să vă adresați Patriarhiei Române și Guvernului României în susținerea acestui demers nobil și just.

CONCLUZIE

Având în vedere toate cele enumerate mai sus, pe temeiul principiului fundamental al interesului național care obligă autoritățile să acționeze cu fidelitate în interesul întregii națiuni române, titulara legitimă a puterii (Constituția României, art.2, alin. 1), respectiv (pentru aleși) în interesul locuitorilor din circumscripțiile electorale pe care le reprezintă (Statutul deputaților și al senatorilor, art. 10-13), solicităm din partea tuturor autorităților din România să demareze prin orice mijloc legal și democratic toate demersurile necesare pentru repunerea în egalitate a Dobrogei cu celelalte regiuni istorice și prin redarea demnității populației acesteia, prin reactivarea mitropoliei Tomisului.

SEMNATARE

  1. Asociația „Liga Europeană pentru Cultură și Arte”
  2. Asociația „Liga Creștină Europeană”
  3. Fundația „Sfinții Martiri Brâncoveni”
  4. Asociația „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
  5. Asociația „Samarineanul Milostiv”
  6. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români, filiala Constanța
  7. Asociația „Calea Neamului”
  8. Asociația Tinerilor Ortodocși Misionari
  9. Asociația „Ajută oamenii”
  10. Asociația „Frăția Ortodoxă”
  11. Asociația „Pro-Vita” pentru născuți și nenăscuți
  12. Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu dizabilități, sucursala Constanța
  13. Fundația „Petre și Maria Toma”
  14. Asociația Simplu Constanța
  15. Asociația Corală Bărbătească Armonia
  16. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Cumpăna
  17. Asociația Județeană Constanța a Revoluționarilor din Decembrie 1989 „Pontus Euxinus”
  18. Asociația Comitetul Județean al Părinților Constanța
  19. Starea de Libertate
  20. ASTRA – Carei