Legea privind restaurarea naturii, adoptată luna aceasta la limită în Parlamentul European, prevede, pe lângă restricții dure pentru agricultură, și măsuri împotriva hidroenergiei, considerată până acum cea mai verde dintre toate sursele de energie. Astfel, prin acest act normativ, se prevede desființarea barajelor de pe apele curgătoare din UE, ținta fiind de 25.000 de km de râuri fără bariere artificiale, titrează Național.ro

Ofensiva împotriva hidroenergiei a devenit agresivă încă de anul trecut, când activiștii de mediu din diferite ONG-uri au reclamat la Comisia Europeană intenția României de a finaliza amenajările hidroenergetice construite, deja, în proporție de 90%. Chiar și Legea care aprobă Ordonanţa de urgență pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă a fost atacată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului, care nu pare, de doi ani încoace, să mai apere interesele populației.

Practic, legea stabilea o derogare de la restricțiile ariilor naturale protejate, incluse în această categorie după ce statul investise sute de milioane de euro în amenajările hidrotehnice. ”România trebuie răspundă unei provocări și totodată unei oportunități: aceea de a-și crește în ritm alert capacitatea de producție în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel încât să răspundă atât noilor realități, cât și politicilor strategice ale Uniunii Europene. Deși, comparativ cu alte state, România are o poziție privilegiată în ceea ce privește ponderea energiilor verzi în mixul energetic național, necesarul total de consum face evident faptul că efortul de valorificare a acestor resurse trebuie urgent accelerat și optimizat. Practic, la acest moment, situația impune identificarea fără întârziere a unor soluții concrete, cu orizont scurt și mediu de punere în operă, precum și deblocarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuție”, se arată în expunerea de motive a Legii.

Legea privind refacerea naturii, votată la limită în Parlamentul European, vine cu măsuri drastice împotriva hidroenergiei. Potrivit Comisiei Europene, peste un milion de bariere artificiale, de exemplu baraje, deversoare și stăvilare, sunt construite pe râurile Europei, în condițiile în care râurile cu curgere liberă permit circulația apei, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme și sunt esențiale pentru îmbunătățirea stării apelor din UE și pentru îmbunătățirea biodiversității.

”Noile norme au ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale, astfel încât să se ajungă la 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030. Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare ar trebui să se concentreze pe barierele învechite și ieșite din uz.”, arată Comisia Europeană. Până acum, singurele plângeri făcute de ONG-uri la Comisia Europeană au fost împotriva hidrocentralelor românești, care ar afecta ecosistemul și nici nu ar aduce beneficii României. ”Cel mai mare impact de mediu este la momentul extragerii apei din albia originală (amonte), dar și al deversării apei în aval, după trecerea prin turbine. Pe râul Jiu urmează să fie redus debitul sau chiar secat pe o porțiune de 20 de km din cei 30 de km de râu protejat. Un studiu recent realizat cu privire la hidrocentralele din România arată că 49% dintre acestea sunt situate în arii protejate, iar hidrocentralele cu captarea apei, construite în zone montane (cursul superior al râului) reduc semnificativ populațiile de pești, cum ar fi păstrăvul și zglăvoaca”, se preciza într-o analiză a Bankwatch, un ONG finanțat de Ministerul Mediului din Germania.

NapocaNews