Distribuie articolul

Am fost plăcut surprins să primesc cu autograf recentul volum de versuri al poetului clujean Marcel Mureșeanu. La cei 85 de ani ai săi, Marcel Mureșeanu scrie o poezie care-și păstrează prospețimea, noutatea, vigoarea, modernitatea și expresia talentului autentic, fără false pudori și artificii semantice. Foarte puțini poeți reușesc la o vârstă venerabilă să nu se repete în stil și în cuvinte sau să nu-și piardă puterea de expresie metaforică, de altfel firească după ce începe parcă să sece fiorul și izvorul liric cu trecerea timpului. În schimb, Marcel Mureșeanu ne surprinde prin volumul de versuri ”Prădătorii” (Editura Scriptor, Cluj-Napoca, 2023) reușind să-și păstreze originalitatea, originaritatea și forța emoției expresiei lirice. Stilul poetic nu este repetitiv și nici atins de clasica dezabuzare a trecerii vârstei, ci dimpotriva poartă o noblețe ”caolină” în versuri de o simplitate puternic-expresivă, atinse de înțelepciunea unei lirici ocrotite de aripa geniului. Versurile au ajuns la o isihie interioară, care produce metanoia în sufletul cititorului. ”Numai după ce bate Ceasul din Turn, au voie și celelalte să bată” (Tiradele mici). Descoperim versuri pe care numai la senectute explodează cu adevărat și uimesc prin contradicția intrinsec-paradoxală, simplitate și înțelepciune. În ”Cuvântul înainte”, criticul literar și poetul Ion Pop consideră poezia lui Marcel Mureșeanu ”opera unui spirit sceptic, în fond, care simte nevoia să-și disimuleze stările de disconfotrt sufletesc sub învelișurile metaforice sau în mici înscenări narative”. Poezia lui Marcel Mureșeanu, după experiența din ultimii ani a ”monadelor” lirice și a ”poemelor într-un vers”, revine cu un volum de poeme reflexive, melancolice și atinse de o solitudine a înțelepciunii homerice. Singularitatea poetului este evidentă în rândurile generației sale. Volumul este o carte de un neo-expresionism plenar, ce esențializează ca o pericopă toată experiența emoției și rațiunii poetului atins de trecere și preajma însingurată. ”Stau pe o colină/și admir perfecțiunea lumii/netrecătoare…” (Un chin). Poemele sunt un strigăt al tristeții personale în fața marii treceri: ”Pe iarba tunsă, un șacăt mort!/Lângă el cheia plânge cu lacrimi reci.” (O pomenire). Aceste adevărate stanțe lirice încrustate de experiența timpului personal se bucură de impresionistele ilustrații post-moderne ale Suzanei Fântânariu, La 85 de ani, Marcel Mureșeanu publică o adevărată Ars Poetica: ”Sunt om și iubitor de oameni/sunt creștin și iubitor de oameni/sunt român și iubitor de oameni,/sunt scriitor și judecător de oameni! Ridicați-vă! Intră Curtea!” Autorul are imagini parcă decupate dintr-u tablou de Salvador Dali: ”Cade lumina/din mâna mea și se sparge. Să fie cu noroc” (Carul mic). Marcel Mureșeanu prin volumul ”Prpdptorii” dăruiește speranță mai tinerilor confrați poeți, că, iată, la 85 de ani, poți fi profund neo-modern și să reușești să transformi biefacerile senectuții în versuri proaspete și vii atinse de ființarea trecerii arhitectului universului. Versurile din ”Prădătorii” sunt o resurecție a fondului arhetipal, a lirismului inițial adus la suprafață, din șuvoiul ascuns și tainic, de un poet ce caută metaforele diamant cele mai frumos șlefuite. ”Memoria-i o criptă enormă, un Mausoleu, un Pantheon/unde-și așteptă Învierea” (Împreună). Poezia lui Marcel Mureșeanu nu șochează, ci zguduie și cutremură sufletul cititorului, scobind în inima aceastuia metafore cu lancea creației.Timpul poetului diferă la Marcel Mureșeanu de timpul mundan.

Marcel Mureșeanu ne propune o axiomă a atemporalității lirice. De aceea, recenta acordare a titlului de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca poetului Marcel Mureșeanu completează o viață de poet prolific, recunoscut de dititori, critica literară, confrați și iată, acum, și de cetate. Ar fi creativ-ingenios, ca tinerele generații să-l cunoască mai bine și să-l urmeze ca model liric. Cu această ocazie de binemeritat festin-festiv, voi spicui din referatul de specialitate privind acordarea acestui prestigios titlu al recunoștinței clujenilor și al municipalității față de marele poet român.”Cu o nobilă angajare în viața comunitară și respect pentru identitatea națională, activ pe tărâmul creației și al vieții culturale decenii în șir, cu o lirică de foarte bună calitate, Marcel Mureșeanu aparține generației poeților ardeleni lansați în anii 1960 și face parte din elita culturală a comunității clujene. Dăruit idealurilor majore de progres, de libertate a conștiinței, Marcel Mureșeanu a fost mereu preocupat de soarta orașului și a semenilor săi. Activitatea sa este indisolubil legată de municipiul Cluj-Napoca, la a cărei dezvoltare culturală a contribuit constant. De asemenea, Marcel Mureșeanu este o personalitate cu recunoaștere națională și europeană, care a făcut cunoscut municipiul Cluj-Napoca în țară și în străinătate. El rămâne un model de ținută etică și estetică exemplară, o personalitate marcantă a Clujului cultural, pe care l-a slujit și continuă să îl slujească cu credință de cărturar și artist de un înalt grad intelectual. Născut în județul Cluj, la 28 noiembrie 1938, într-o familie de învățători, Marcel Mureșeanu a copilărit în localitățile din jurul Huedinului. Din 1955, a urmat cursurile secției de Română a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, facultate pe care a absolvit-o în 1960. În timpul studenției, a debutat cu poezii în revista clujeană „Tribuna” (1957) și a devenit un poet ilustru, publicând un număr mare de volume la diverse edituri din țară. Dintre volumele tipărite de poezie, proză și aforisme, cuprinse în CV-ul domnului Marcel Mureșeanu, amintim următoarele: Pe adresa copilăriei (poezie, 1969), Versuri de vacanță (1973), Călător în insomnii (versuri, 1991); Am fost de față (versuri, 1993), Capriciile săgetătorului (versuri, 1997), Pe mine mă caută (poezie, 1998), Șarpele casei (proză, 2020), Monede și monade (aforisme, 2001), Hărțuire textuală sau a doua față a crinului (2001), Memoria lui Orfeu (proză, 2002), Schimb de întuneric (poezie, 2003), Octogonul (proză, 2006), Poeme. 1968-2008 (antologie, 2008), Oracol (poezie, 2010), Cu voia corbului (poezie, 2012), Teama (poezie, 2016), Timp. 1969-2016 (poezie, antologie de autor, 2018).De-a lungul anilor, creația lui Marcel Mureșeanu a fost recompensată cu numeroase premii, diplome, medalii, ordine importante ale statului, aprecieri în presă. Dintre premiile literare primite de către ilustrul poet, amintim: Premiul pentru poezie al Festivalului Național „Mihai Eminescu” (Putna, 1992); Premiul Fundației Culturale din Bucovina (Suceava, 1997); Premiul pentru poezie al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (Cluj-Napoca, 1998, 2004); Diplomă de excelență a Ministerului Culturii și Cultelor pentru întreaga activitate în instituțiile culturale artistice (2003); Premiul „Ion Alexandru”, pentru poezie, al revistei „Grai” (Bistrița, 2004); Premiul „Bucovina literară”, pentru poezie, al Societății Scriitorilor Bucovineni (Suceava, 2004); Premiul „Negoiță Irimie”, pentru poezie, al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (Cluj-Napoca, 2006); Premiul revistei „Orașul”, pentru poezie (Cluj-Napoca, 2007); Premiul pentru poezie al Festivalului Internațional „Lucian Blaga” (Cluj-Napoca, 2010); Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor din Bucovina (Suceava, 2013, 2014).Marcel Mureșeanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1970 și al Societății Scriitorilor din Bucovina din anul 1990. Marcel Mureșeanu reprezintă o personalitate marcantă a Clujului cultural. Volumele sale de versuri s-au succedat anual într-un ritm constant, dovedind originalitate și putere de creație. Operele sale au devenit modul obișnuit de participare la viața literară a țării, de exprimare a bogăției sentimentelor. Viața scriitorului, poetului și omului de cultură Marcel Mureșeanu este strâns legată de cetatea clujeană sub aspect intelectual și profesional.”

Marcel Mureșanu, prin versurile din ”Prădătorii” anunță marea trecere în rândul cunoscuților poeți clasicizați ai literaturii române. Este un demn urmaș al lui Lucian Blaga în urbea de la poalele Feleacului. De la Marcel Mureșeanu am învățat că poezia este regina artelor. Citind ”Prădătorii” pot spune că poetul nu îmbătrânește, ci este mereu tânăr, reinventând formele lirismului cu o prospețime shakespeariană. Atemporalitatea lirismului este o definire a poeziei lui Marcel Mureșeanu. Temele poetice legate de melancolie, tristețea sau nostalgie converg cu veșnicia pe treptele profetului. Poezia este fața adevărului, nu a progresului. Mai tinerii confrați putem lua în continuare notițe despre cum se compune poezie autentică și la 85 de ani Să ne trăiești Maestre!

Ionuț Țene