Calificat drept „controversat” și acuzat că ar fi pro-rus, Ion Ceban le-a răspuns adversarilor politici așa cum ar trebui să o facă orice primar al unei urbe: sub bagheta „dirijorului” Ion Ceban, Chișinăul s-a transformat radical în ultimii ani, nefiind mai prejos decât alte capitale europene. Iar asta nu o pot nega nici măcar adversarii săi politici, unii declarați pro-europeni. De aceea niciunul dintre atacurile politice sau mediatice la adresa lui Ion Ceban nu s-a centrat pe activitatea sa de edil, care a fost practic o revoluție în Chișinău.

Ion Ceban s-a înscris în lupta pentru un nou mandat de primar în fruntea Chișinăului, la scrutinul programat pe 5 noiembrie 2023, pentru a continua proiectele de succes care au schimbat fața capitalei Moldovei.

Infrastructură de capitală europeană

O capitală modernă are nevoie de infrastructură care adusă „la zi”, pentru a face față necesităților actuale. Asta a făcut și Ion Ceban în mandatul său. Toate informațiile despre modul în care sunt cheltuiți banii publici, precum și stadiul proiectelor economice, sociale sau culturale aflate în derulare în capitala Moldovei sunt prezentate transparent pe portalul Primăriei Chișinău www.transparenta.chisinau.md și pot fi accesate de orice cetățean. Dacă aveți curiozitatea să accesați această platformă veți putea remarca că platforma este foarte ușor de folosit, spre comparație de pildă, cu pagina Primăriei Bucureștiului.

În perioada 2020-2023 în capitala Moldovei au fost investite resurse și eforturi considerabile în reparația și întreținerea drumurilor și trotuarelor, amenajarea parcărilor și modernizarea iluminatului public, modernizarea parcurilor, scuarurilor și a spațiilor verzi.

Primăria Chișinău a reușit să reabiliteze mai multe artere importante din capitală, dar și din suburbii.  Unele străzi au fost reparate capital: Strada Albișoara – reparată capital în 2020, Strada Ion Creangă (reparată capital în 2021-2022), Podul din strada Mihai Viteazul a intrat în reparație capitală în septembrie 2022, Strada 31 August 1989 a intrat în reparație capitală în aprilie 2022 și multe altele.

O altă reușită a fost proiectul de reabilitare integrală a trei artere de circulație din zona istorică a Chișinăului, lansat în luna aprilie 2022: str. 31 August 1989, str. Tighina și str. Alexandru cel Bun. Proiectul a făcut parte din Pachetul II al Programului „Chișinău – Drumuri urbane” și a beneficiat de finanțare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului Special de Energie Verde al BERD (n.r. informații obținute din surse deschise).

Bulevardul Grigore Vieru și „covorul moldovenesc”

Unul dintre proiectele de suflet ale primarului Ceban, demarat în 2021, a fost reabilitarea Bulevardului Grigore Vieru, denumit după marele poet al neamului românesc, și a Aleii Grigore Vieru, care face conexiune cu strada pietonală Eugen Doga.

A fost reconstruită aleea pietonală, precum și trotuarele pe ambele sensuri ale bulevardului, pentru a asigura continuitate trotuarelor de pe străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Bănulescu-Bodoni, reabilitate integral în anul 2020, au fost reabilitate zonele verzi din preajmă și amenajate locuri de parcare, a fost modernizat sistemul de iluminat public.

Un element inedit al Aleii Grigore Vieru este „covorul moldovenesc”, construit din pavaj, care a devenit o atracție pentru localnici, dar și pentru turiști.

O reabilitare la fel de inedită, demarată în mai 2023, a vizat strada pietonală Eugen Doga, proiect dedicat maestrului Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor român în viață. Astfel, noul pavaj al străzii pietonale imita clapele unui pian.

Proiecte de infrastructură de 2,5 miliarde de lei, în colaborare cu parteneri externi

Primăria Chișinău a făcut demersuri pentru atragerea unor investii externe importante în proiecte mari de infrastructură privind reabilitarea și reconstrucția a trei artere din Capitală. Este vorba despre proiectele de modernizare a străzilor Mesager, Industrială și a Bulevardului Mircea cel Bătrân, ultimul urmând să fie și  extins.

Cifra totală a proiectelor finanțate de partenerii externi a ajuns la 2,5 miliarde de lei moldovenești. Printre reușitele acestor parteneriate  se numără managementul integrat al deșeurilor, proiectele de eficiență energetică, proiectele privind întreținerea bazinelor acvatice, de reabilitare a albiei râului Bâc, proiectele de apă și canalizare, cele de tratare a apei, în transport, dar și în domeniul mobilității urbane.

Oazele de verdeață care au schimbat fața orașului

Cum aminteam mai sus, în doar câțiva ani, Chișinăul a căpătat un aspect total diferit de ceea ce era în trecut. Parcurile din capitala Moldovei, multe lăsate în paragină de vechile administrații, au căpătat strălucire și au devenit puncte de atracție pentru locuitorii orașului, precum și pentru turiști. Chișinăul este astăzi un oraș viu, plăcut ochiului, cu o viață culturală, care i-ar face să pălească de invidie pe mulți dintre edilii marilor orașe din România.

Multe terenuri virane au fost transformate în scuaruri și zone de agrement, care au schimbat aspectul estetic al urbei și au oferit spații de odihnă și agrement. Investițiile în aceste spații s-au ridicat la sute de milioane de lei, însă mai există loc de mai bine, a declarat public edilul Ion Ceban. Alte zeci de proiecte sunt în derulare și urmează să aducă orașului Chișinău noi spații de odihnă și de agrement, unde locuitorii își pot petrece timpul în siguranță și confort.

Parcul „Alunelul”, din sectorul Buiucani, a fost supus unor transformări majore, fiind primul din Chișinău reabilitat integral în ultimii 30 de ani. Reabilitarea s-a făcut cu suportul Primăriei Sectorului 6 din București.

Transformat total a fost și parcul „Valea Trandafirilor”, care dispune în prezent de căi de acces și alei pietonale bine amenajate, piste pentru bicicliști, zone de odihnă și agrement pentru toate vârstele.

Parcul ,,La Izvor” a fost modernizat și el în ultimii 3 ani, devenind o zonă atractivă atât pentru cei care vor să se odihnească, cât și pentru cei care aleg să practice sportul.

Pasajele subterane ale Chișinăului, dedicate unor orașe românești

Nu mai puțin de 12 pasaje subterane, care erau cândva adevărate focare de infecție, au fost reparate capital. Alte cinci pasaje sunt în proces de reabilitare, după ce Primăria Chișinău a reușit să atragă fonduri externe. Unele dintre aceste pasaje poarte numele unor orașe românești, precum București, Iași sau Alba Iulia. Pasajele au fost decorate cu imagini ale acestor orașe.