Ion Agârbiceanu:  o rememorare

Dr. Răducu RUȘEȚ[1]

Documentarist I A,

Biroul pentru Studenți cu Dizabilități (BSD),

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca,

 

Uitați parcă de toți cei de astăzi, într-o societate tot mai globalizată și pierdută în hățișurile noilor ideologii contemporane, este bine să ne aducem aminte, măcar la momente de sărbă­toare, de scriitorii, poeții și oamenii de cultură ai acestei națiuni românești.

Așa cum frumos spunea Mihai Eminescu, Văd poeți ce-au scris o limbă ca un figure de miere (M. Eminescu, Epigonii), tot la fel și noi, astăzi, încercăm să-l aducem în actualitate, printr-o firească rememorare biografico-intelectuală, pe scriitorul, prozatorul, nuvelistul, gazetarul și omul de cultură Ion Agârbiceanu (1882-1963).

Viitorul gazetar și literat român s-a născut la 12 septembrie 1882, în satul Cenade, Comitatul Alba, într-o familie numeroasă, cu opt copii. Tatăl său, Nicolae Agârbiceanu, a fost pădurar, vigil silvic, cum se numea pe atunci această meserie. Numele ,,Agârbiceanu” provine de la bunicul său patern, Vasile Boariu. Acesta din urmă era din satul Agârbiciu. Oamenii din sat îi spuneau Agârbiceanu. Treptat, treptat, pseudonimul/renumele a devenit numele de familie al reputatului scriitor ardelean de mai târziu, Ion Agârbiceanu.

Școala primară o urmează în satul natal, iar liceul la Blaj (1892-1900). Studiile superioare la Budapesta, la Seminarul Teologic al Universității din Budapesta (1900-1904).

A publicat versuri și proză în următoarele ziare: Unirea (Blaj), Familia (Oradea), Tribuna (Sibiu, apoi Arad), Sămănătorul (București), Drapelul (Lugoj), etc, toate contribuțiile literare le semna cu pseudonim (Alfius, Potcoavă).

Ca ideologie și mod de gândire literar-artistică, Ion Agârbiceanu se afilia narod-nicismului, sămănătorismului, trăirismului, transmis dinspre Iași de Constantin Stere și grupul de la Viața românească, cât și de alți intelectuali, gazetari și militanți pe arena afirmării națio­nale românești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe tot parcursul secolului al XX-lea.

Autorul nuvelei Fefeleaga și a altor scrieri, scoase astăzi din manualele școlare, Ion Agârbiceanu, era patriarhal, avea o statură impunătoare, era înalt și cu o barbă șaguniană. Ca prototip uman și mod de gândire, pe filiera sămănătorismului, se apropia de istoricul și savantul Nicolae Iorga (1871-1940).

Ion Agârbiceanu a făcut parte din generația tinerilor oțeliți, alături de A. P. Bănuț, Alexandru Ciura, Octavian Goga, Octavian Tăslăuanul ș.a., strânși în jurul revistei literare Luceafărul de la Budapesta. Din anul 1906, revista literară în care publicau studenții români de la Budapesta, toți trecuți pe la ,,Societatea Petru Maior”, a apărut la Sibiu.

O nouă generație de tineri gazetari, cu un suflu nou și o gândire descătușată de tradiția jurnalistică anterioară, de la Gazetra Transilvaniei (,,Baba gazetă”, cum era numită în epocă) și Telegraful Român. Ca repere bibliografice putem aminti că Dna. Andreea Dăncilă (căs. Ineoan) a aprofundat acest subiect pe parcursul studiilor doctorale, sub atenta îndrumare a regretatului Profesor, de pioasă amintire, Nicolae Bocșan (1947-2016), de la Alma Mater Napocensis. În același timp, Domnul Profesor Ilie Rad, de la FSPAC, UBB, s-a ocupat de personalitatea accestui mare literat și gânditor ardelean. La fel și Domnul Profesor Mircea Popa, în studiile și cărțile Domniei Sale s-a apropiat de personalitatea lui Agârbiceanu. În siajul studierii personalității lui Ion Agârbiceanu, sunt de amintit și lucrările Domnului Profesor Mircea Zaciu pe această temă.

În anul 1905, s-a înscris la Facultatea de Filologie, de la Budapesta, dar în scurt timp a renunțat. S-a întors la Blaj, unde a ajuns cancelist la Mitropolie. A fost preot în satul Bucium-Șasa și în Orlat, menire pe care o îndeplinește până la momentul intrării României în Primul Război Mondial, în anul 1916.

Ion Agârbiceanu a fost membru al Fundației Ziariștilor Români din Ungaria, înființată în 1910, la Sibiu, de către bancherul Ioan Mihu din Orăștie, fundație ce a fost absorbită ulterior de Sin­dicatul Presei Române din Ardeal și Banat, înființat la Cluj, în anul 1921. În perioada 1921-1923 a fost Președintele Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat. A semnat articole în ziarele clujene Darul vremii (1930), Gând românesc (1933), ,,Societatea de mâine”, a lui Ion Clopoțel și Sebastian Bornemisa, etc.

Dintre romanele sale amintim: Legea trupului, Legea minții, Arhanghelii, Biruința, Sectarii,ș.a. Nuvela, specie a genului epic, în proză, ca dimensiuni mai mare ca schița și mai mică decât romanul, întruchipează viața de odinioară a satului românesc. Putem enumera câteva nuvele scrise de Ion Agârbiceanu: Fefeleaga, Faraonii, Popa Man, Jandarmul, Păscălierul, ș.a.

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, Ion Agârbiceau, aidoma unei părți a elitei universitare clujene de la Universitatea Daciei Superioare, s-a retras la Sibiu, unde și-a desfășurat activitatea scriitoricească până în anul 1945, moment când s-a reîntors la Cluj.

În anul 1962 a fost sărbătorit la Cluj de întreaga elită românească, iar unele ziare, ca de exemplu, Steaua sau Tribuna, i-au dedicat articole ditirambice și encomiastice, omagiale și pline de simțire românească. În acest an, scriitorul, nuvelistul și gazetarul Ion Agârbiceanu a împlinit 80 de ani.

La scurt timp după acest moment festiv-omagial, în anul următor, la 28 mai 1963, Ion Agârbiceanu a trecut în neființă, fiind înmormântat în Cimitirul Hajongard din Cluj (Cimitirul Central din Cluj-Napoca).

Răducu Ruseț

Bibliografie orientativă:

1. Agârbiceanu, Ion, File din cartea naturii, Editura Tineretului, București, 1964.
2. Almanahul Presei Românești din Ardeal și Banat pe anul 1926, Editat de Sindicatul Presei Române din Ardeal și Banat, Editura Tipografia ,,Viața”, Cluj, 1926.
3. Almanahul Presei Românești din Ardeal și Banat pe anul 1928, Editat de Sindi­ca­tul Presei Române din Ardeal și Banat, Editura Imprimeria Foii ,,Lumea și Țara”, Cluj, 1928.
4. Dăncilă, Andreea Oana, Elite culturale românești în Transilvania în prima peri-oa­dă a secolului al XX-lea, Universitatea Babeș-Bolyai. Facultatea de Istorie și Filosofie, [Teză de doctorat]. Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Nicolae Bocșan, Prof. univ. dr. Teodor Pavel, Cluj-Napoca, 2012.
5. Ormenișan, Alexandra-Cătălina, Rad, Ilie, Ion Agârbiceanu și Marea Unire, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018.
6. Ormenișan, Alexandra-Cătălina, Publicistica lui Ion Agârbiceanu, Universitatea Babeș-Bolyai. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării [Teză de doctorat]. Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2020.
7. Popa, Mircea, Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, Editura Minerva, București, 1982.
8. Popa, Mircea, Ion Agârbiceanu: constelația realului, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.
9. Rușeț, Răducu, Monografia Fundației Ziariștilor Români din Ungaria: 1910-1918/1931, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2021.

.

.

 

[1] Documentarist, Biroul pentru Studenți cu Dizabilități (BSD), Str. Moților, Nr. 11, Et. 5, Sala 507, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: ruset_raducu@yahoo.com / raducu.ruset@ubbcluj.ro.