Un gând

Pe părintele Arsenie Boca l-am cinstit mereu ca pe un părinte al Bisericii noastre și un mărturisitor al temnițelor comuniste.

Știu că la mormântul lui se întâmplă minuni, cunosc oameni care s-au rugat părintelui Arsenie și au dobândit împlinirea cererilor lor, fie că este vorba despre sănătate, serviciu, probleme în familie și așa mai departe.

Știu că noi toți ne lansăm în discuții, mai mult sau mai puțin potrivite vizavi de personalitatea sa controversată, discuții care duc la judecată în cea mai mare parte.

Probabil este sfânt, Dumnezeu știe, Dumnezeu l-a judecat de mult, dar fie că este sau nu este sfânt, fie că a urmat sau nu linia Bisericii, nu găsesc inspirat și potrivit acest film al lui Alexandru Solomon. Este batjocoritor, denigrator, zeflemitor, spuneți-i cum vreți.

Indiferent cum ar fi sau nu ar fi părintele Arsenie Boca, ceea ce au făcut Alexandru Solomon și toți cei implicați în realizarea filmului, este sub orice critică.

Și Da, Biserica are dreptul, obligația chiar, să reacționeze spre a-și apăra un reprezentant, un simbol al ortodoxiei românești în defintiv, pentru că, dacă ne aducem aminte, în urmă cu un număr de ani, au fost filme făcute de neica nimeni în ale istoriei sau Ortodoxiei, serii întregi difuzate pe Netflix, de pildă, despre Țarul Nicolae al II-lea și familia sa, despre politica dusă de acesta, despre legătura dintre Țarina Alexandra și Rasputin, niște mizerii de filme, iar atât Biserica Rusă cât și Statul, au reacționat vehement împotriva acestora, cerând oprirea difuzării lor peste tot.

P.S.

Mie, ca om, ca regizor, mi-ar crăpa obrazul de rușine în momentul în care un regizor de talia domnului Nicolae Mărgineanu mi-ar atrage atenția asupra mizeriei “artistice” pe care am realizat-o.

Din bun simț, din respect pentru domnia sa, măcar, mi-aș cere scuze în fața poporului român și aș retrage de la difuzare filmul.

Dar…

Anca Larisa

Icoană pictată de Maria Corina Negreanu

(Sursa Facebook)