Austria se opune încă ferm multașteptatei aderări a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, afirmând că, înainte de “a se extinde”, zona fără pașapoarte trebuie ca mai întâi “să se consolideze”
În ultimii ani, această opoziție fățișă a fost bine documentată, iar marți dimineață, ea a fost reiterată înaintea reuniunii miniștrilor de interne, de la Bruxelles, relateaza Euronews citat de Rador Radio Romania.

“Zona Schengen trebuie să fie mai bună, și nu, mai mare. Deocamdată, nu văd prea multe progrese în acest sens, astfel încât, acum, nu-mi pot imagina vreo schimbare”, a declarat Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei.

În opinia lui Karner, numărul posturilor de control pe care țările europene le-au înființat în ultimele luni reprezintă un motiv bine întemeiat împotriva lărgirii Spațiului Schengen, un spațiu care, în prezent, cuprinde 23 de state din UE, cu o populație de peste 423 milioane,

Potrivit Codului legat de Spațiul Schengen, statele pot înființa posturi de control temporar la frontiere doar ca pe o ultimă soluție în cazuri cu totul excepționale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au susținut această prevedere pentru a face față fluxului de migranți acum în creștere.

În primele zece luni din 2023, UE s-a confruntat cu aproape 331.000 de treceri ilegale de frontieră, aproape jumătate din incidente fiind semnalate în centrul Mediteranei. Cifrele reprezintă cel mai înalt nivel din perioada respectivă, începând din 2015.

În calitate de membru al Partidului Popular (OVP) – un partid conservator – Karner susține poziția dură a acestuia pe tema imigrației, invocând totodată posibilitatea de a ajunge la un acord cu alte țări din afara UE în vederea procesării cererilor de azil.

„Pentru Comisia Europeană, investițiile în vederea protejării frontierelor sale externe sunt de importanță crucială, ea trebuid să ia măsuri pentru ca aceste frontiere să devină mai sigure”, a spus Karner. „În definitiv, asta face ca Spațiul Schengen să funcționeze”.

Cum poziția Austriei a rămas neschimbată, asta a silit Spania, deținătoarea președinției rotative a Consiliului European, să modifice agenda reuniunii. Anterior, Spania declarase că reuniunea din 5 decembrie va include un vot favorabil în privința cererilor de aderare ale României și Bulgariei la Spațiul Schengen – două țări care așteaptă să fie incluse în zona fără pașaport încă din 2007, anul în care ele au fost admise în UE.

 

 

Dar cum se prevede că votul va eșua, așa cum s-a întâmplat și în luna decembrie a anului trecut, oficialii spanioli au optat pentru o marjă de manevră pe tema celor două aderări și pe tema situației generale din zona în care se circulă fără pașaport.

Ministrul de interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, le-a declarat reporterilor că țara sa va continua să depună mari eforturi în privința acestui subiect „până la încheierea președinției sale” – o afirmație care a dat de înțeles că cererile vor fi supuse aprobării în decursul acestei luni. Deși problema este una absolut politică, ea ar putea fi discutată și de ambasadorii de la Bruxelles.

„O Europă mai puternică e una cu România și Bulgaria ca membre cu drepturi depline în Spațiul Schengen”, a subliniat Grande-Marlaska.

Omologul său român, Marian Cătălin Predoiu, a refuzat să comenteze „speculațiile” pe tema unui vot extraordinar înainte de sfârșitul anului, când Austria s-ar putea abține în privința aprobării pentru intrarea României. Predoiu a declarat că se poartă „discuții intense” cu Viena în vederea unei soluționări diplomatice a problemei.

 

 

Primirea unor membri noi în Spațiul Schengen necesită un vot unanim or, potrivit declarațiilor de marți ale lui Karner, nimic nu lasă să se întrevadă o schimbare de poziție din partea Austriei.

Olanda se opune și ea aderării Bulgariei, din cauza unor temeri legate de statul de drept, deși această poziție este considerată cumva mai flexibilă prin comparație cu vetoul Austriei. Totuși, Olanda se află în cursul unei schimbări de putere după surprinzătoarea victorie de luna trecută a partidului de extremă-dreaptă al lui Geert Wilders – niște alegeri în care reglementarea migrației a fost unul dintre principalele subiecte.

O delegație de anchetatori trimisă în Bulgaria a readus în atenție rezultatele „într-adevăr remarcabile” ale țării în pregătirile vizând aderarea sa la zona de circulație fără pașaport, după cum a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.

„Mă voi folosi de această ocazie pentru a le face miniștrilor o declarație anume pe această temă. Cât de bine sunt pregătite România și Bulgaria să adere la Schengen”, a declarat Johansson, marți dimineață, înaintea plecării sale spre ședință. „Voi continua să păstrez acest obiectiv, astfel încât decizia să fie luată (încă) în acest an”.

NapocaNews