„Iarna românilor”. Dialog cu lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu, membru în Comisia Națională de Cultură a AUR.

Zilele trecute am primit pe stradă, în centrul Clujului, o publicație: „Patrioții”, editată de către AUR. Nu este încă perioada campaniei electorale. Deci, poate voi fi abrupt, dar ne-am întâlnit acum câteva zile la Casino-Centrul de Cultură Urbană pentru o seară dedicată Zilei Culturii Naționale, iar astăzi discutăm despre o acțiune în stradă numită „Iarna Românilor”. Întreb direct: cum împăcați cele două tipuri de acțiuni și care este scopul final al lor?

Simona Teodora Roșca-Neacșu: Practic, cele două tipuri de acțiuni converg într-o singură direcție: afirmarea valorilor culturii identitare. Doar că, prin acest concept, se înțelege mai mult decât strict un plan cu ecouri academice. În statutul AUR vorbim despre patru valori: familia, credința, națiunea și liberatea. Dar cum am putem vorbi despre o națiune care nu are libertate de afirmare culturală sau libertate economică, de exemplu. Acum însă avem corectitudine politică, tendințe sociale de cancel culture și emigrație economică. Deci, în context, pentru că anul acesta este și bicentenarul nașterii lui Avram Iancu, am putea să ne gândim dacă obiectivele sale au fost atinse. „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită (…)” Despre ce fericire vorbea Avram Iancu? Să ne uităm în jur: sunt românii fericți? Sau, ce anume îi face fericiți? Deocamdată vedem o stare de tensiune socială, generată prioritar de probleme economice, dar și culturale. Adică noi aflăm la pas, în cadrul campaniei „Iarna românilor”, despre probleme reale cu care se confruntă cei din mediul rural, de exemplu, și despre care noi, cei din mediul urban, nu știm. În acest sens este și Caravana medicală a AUR. Și cu greu putem să înțelegem câtă suferință este adunată departe de ochii noștri.

Și cum relaționați cu oamenii? Acceptă să discutați sau se feresc?

Simona Teodora Roșca-Neacșu: Situațiile sunt foarte diferite dar, cel mai important este să nu ne dăm bătuți din prima. Adică, în mod cert sunt oameni care nu primesc deloc mesajul nostru și refuză orice dialog. Din start, chiar cu teamă. Dar, mai mulți sunt cei care acceptă sau doresc acest dialog. Și tot mai mulți sunt cei care ne caută. Unii au înțeles că este nevoie de voluntariat în această cauză națională și, chiar dacă nu intră in AUR, susțin proiectele noastre sau participă la ele. Sunt situații feicite, dar și foarte dureroase. Uneori, sărăcia fizică se suprapune unei sărăcii morale, dacă pot spune așa. Dar și cei care sunt în această situație trebuie ajutați, atât cât putem. Noi vorbim acum, spre exemplu, despre modul în care în detenția comunistă au ajuns unii dintre deținuți la măsuri morale înalte, chiar la sfințenie. Și era atâta mizerie fizică acolo, totuși.

Concret, de unde provin fondurile pentru Caravana medicală și pentru aceste acțiuni stradale?

Simona Teodora Roșca-Neacșu: Pentru caravana medicală o parte sunt donații, în special pentru consumabile; iar din fondurile pe care AUR le primește din partea statului, o mare parte a fost investită în echipamente medicale și logistică, adică inclusiv în acele mașini special adaptate necesităților unui spital mobil. Pentru acțiunile stradale însă nu este nevoie de mulți bani ci, mai degrabă, de răbdare și disponibilitate de dialog. Sincer, ne-am dori ca presa să vină măcar o zi, de dimineața până seara, cu caravana medicală. În felul acesta, dacă reporterii de teren ar avea libertatea de a vorbi doar din faptele zilei, toată lumea ar putea vedea adevărul din spatele fumigenelor. Problema este însă că o parte a mass-mediei a făcut un pact faustic. Știți, adevărul va ieși la lumină, cu toate acestea, și atunci va fi momentul în care vom realiza că nu mai este timp de pierdut. Noi acum, ca societate, dormim. Și va fi dureros când ne vom trezi, dar altă soluție nu este.

Cum a început anul 2024?

Simona Teodora Roșca-Neacșu: Cu provocări dar, cum spuneam, acum 200 de ani se năștea Avram Iancu. Și cred că revine generației noastre să dăm un restart unui proces de afirmare a națiunii române. Este un proces specific secolului XXI, dus cu mijloacele secolului XXI. Și cred că, din acestă perspectivă, în anul 2024 se va scrie istorie.

A consemnat Ionuț Țene