Membri corespondenți aleși au fost: Gerard Jităreanu – Secția de științe agricole şi silvice, Tudorel Andrei – Secția de științe economice, juridice şi sociologie și Aurel Teodor Codoban – Secția de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie.

Membri de onoare au fost aleși atât din țară, cât și din străinătate. Din țară a fost ales Mihai Zamfir – Secția de filologie şi literatură, iar din străinătate: Gheorghe Cojocaru (Republica Moldova) – Secția de științe istorice şi arheologie, Alexandru Zaharescu (SUA) – Secția de științe matematice, Daniel Ioan Tătaru (SUA), Secția de științe matematice și Radu J. Bogdan (SUA) – Secția de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie

Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească, îşi are începuturile în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Un an mai târziu, în august 1867, Societatea Literară Română se transformă în Societatea Academică Română. În 10 aprilie 1879 a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Național cu denumirea Academia Română.