O descoperire istorică în zona comunei Săvădisla, care atestă contitunitatea daco-romană în apropierea orașului antic roman Napoca, a avut loc la sfârșitul anului trecut (2023). S-au descoperit șapte monede romane de argint din vremea Imperiului Roman. Monedele au fost descoperite de familia Florin și Loredana Galaction, un cuplu pasionat de istorie, în zona rurală a Săvădislei, care confirmă faptul că autohtonii daco-romani foloseau aceste monede în comerțul cu locuitorii orașului antic Napoca. Monedele s-au găsit la cîteva sute de metri de comună, lângă o pădure și aproape de un sit roman atestat de arheologi în acel areal. Monedele de argint sunt, în general, din vremea împăratului roman Septimiu Severus, din jurul anului 200 e.n.

Conform Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național, aceste monede dezgropate au fost predate la primăria comunei Săvădisla, care le-a dus la Direcția Județeană de Cultură Cluj, fiind transmise, mai apoi, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În discuția cu Florin Galaction am mai aflat că domnia sa a mai descoperit, la o altă dată, o tetradrahmă, înspre zona localității Lita, o copie dacică după originalul grecesc, fapt ce atestă că autohtornii geto-daci din zona de azi a județului Cluj făceau comerț intens, atât cu Imperiul roman cât și cu coloniile grecești de la Pontul Euxin.

Aceste descoperiri recente, din noiembrie 2023, confirmă existența unei puternice comunități rurale de autohtoni geto-daci romanizați, care practicau un comerț înfloritor cu orașul antic Napoca, dar și cu coloniile grecești din Dobrogea. Faptul că geto-dacii romanizați foloseau monede romane în comerț, dar și ”băteau” copii după monede grecești, arată clar că exista o comunitate de autohtoni numeroasă și integrată intereselor comerciale și administrative ale Imperiului roman, dar și forța continuității proto-românilor pe aceste meleaguri în vremea migrațiilor. Monedele descoperite nu erau tezaurizate (într-un singur loc ascuns în pământ), ci împrășitiate pe un areal îngust sub o crustă de câțiva zeci de centmetri de pământ, fapt ce arată că geto-dacul romanizat le-ar fi pierdut (monezile) în urma unei fugi disperate, ca urmare a unui atac a unor migratori sau tâlhari.

E momentul ca Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei să se implice mai mult în scoaterea în evidență a noilor descoperiri arheologice, care atestă continuitatea geto-daco-romanilor în Dacia romană și după retragerea aureliană.

Ionuț Țene