Statul francez a lansat duminică o vastă operaţiune a forţelor de ordine în arhipelagul său din Pacificul de Sud, Noua Caledonie, pentru a debloca drumul spre aeroport, după şase morţi în şase zile de revolte împotriva unei reforme electorale, notează AFP.

Această operaţiune ”cu peste 600 de jandarmi urmăreşte să recâştige controlul complet asupra drumului principal de 60 de kilometri dintre Nouméa şi aeroport”, a anunţat ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, într-un mesaj pe X.

 

Cu atât mai mult cu cât Noua Zeelandă a anunţat duminică că a cerut Franţei să poată ateriza avioane pentru a-şi repatria cetăţenii.

”Suntem pregătiţi de decolare şi aşteptăm autorizaţia autorităţilor franceze pentru a şti când aceste zboruri pot avea loc în deplină siguranţă”, a declarat ministrul de externe Winston Peters într-un comunicat.

În lipsa zborurilor către şi dinspre Noua Caledonie, suspendate de marţi, guvernul arhipelagului a estimat sâmbătă că 3.200 de persoane erau blocate, fie pentru că nu au putut părăsi arhipelagul, fie pentru că nu au putut ajunge acolo.

Violenţele au făcut şase morţi, cel mai recent sâmbătă după-amiază, un caldoche (caledonian de origine europeană) în Kaala-Gomen, în provincia Nord. Ceilalţi cinci morţi sunt doi jandarmi şi trei civili kanak (numele populaţiei autohtone), în zona metropolitană Nouméa.

Într-un comunicat dat publicităţii duminică dimineaţă, Înaltul Comisariat al Republicii în Noua Caledonie a raportat însă o noapte ”mai calmă”.

”Statul se mobilizează pentru a asigura protecţia populaţiei şi a restabili ordinea republicană”, a adăugat reprezentanta statului central. Ea a anunţat sosirea viitoare a ”câteva sute de forţe de securitate internă, sprijin logistic şi operaţional şi de securitate civilă”, pe lângă întăririle deja trimise, a reamintit ea.

Revoltele au izbucnit luni, când Adunarea Naţională franceză dezbătea un proiect de lege care le acordă miilor de cetăţeni francezi stabiliţi în arhipelag de cel puţin 10 ani dreptul să voteze şi, prin aceasta, mai multă influenţă politică.

Partizanii independenţei spun că aceasta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.

NapocaNews