Generalul Mihai Caraman, un renumit spion român, a decedat la vârsta de 95 de ani. Ar fi făcut jocurile Moscovei, în anii 1960

Făcea jocurile sovieticilor. Generalul Mihai Caraman, un renumit spion român, a decedat la vârsta de 95 de ani. În ultimele sale zile, a fost internat la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca din Capitală.

Caraman a fost cunoscut pentru activitatea sa remarcabilă în domeniul spionajului, fiind considerat unul dintre cei mai mari spioni români și plasat de istorici între primii la nivel mondial. El a condus una dintre cele mai spectaculoase rețele de spionaj împotriva NATO, operând la Paris sub acoperirea Ambasadei României.

Caraman a reușit să obțină informații clasificate de la angajați în posturi-cheie din NATO, afectând serios activitatea organizației. Rețeaua sa informativă a furnizat o gamă largă de secrete despre prioritățile de acțiune, bugete, direcții de investiții și proiecte ale NATO. Această activitate a perturbat planurile NATO, având implicații pe termen lung în perioada Războiului Rece.

Născut pe 11 noiembrie 1928, în Comuna Oancea, județul Galați, Mihai Caraman și-a început cariera în serviciile secrete românești în 1950. Între 1958 și 1969, el a construit o rețea informativă care a cules informații esențiale din NATO. După Revoluția din 1989, Caraman a fost numit la conducerea serviciilor de informații externe ale României, dar a fost trecut în rezervă în 1992, ca o condiție pentru negocierea aderării României la NATO.

Cea mai cunoscută biografie a sa, „Mihai Caraman, Un spion român în Războiul Rece”, scrisă de istoricul Florian Banu, a fost publicată în 2019. Evaluările activității sale indică faptul că toate documentele politice și militare ale NATO, referitoare la comunicații, exerciții, antrenamente, organizare și logistică, au fost compromise din cauza rețelei Caraman.

Acest incident subliniază complexitatea și impactul spionajului în perioada Războiului Rece, iar Mihai Caraman rămâne o figură emblematică în istoria serviciilor de informații.

Asupra lui Mihai Caraman a planat bănuiala că ar fi lucrat și pentru KGB, deoarece a fost singurul ofițer al Securității decorat de KGB pentru rezultate excepționale împotriva NATO.

În 1968, o parte dintre agenții recrutați de Caraman au fost deconspirați, iar ofițerul român a fost retras în țară, unde a deținut mai multe funcții de comandă în structurile de spionaj devenind și șeful diviziei de contrainformații de la Direcția de Informații Externe.

După fuga generalului Ion Mihai Pacepa în SUA, din 1978, Mihai Caraman a fost detașat în funcții neimportante și, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.

NapocaNews