1. Conștiința civică

Primul motiv vizează conștiința mea civică. Nu pot să particip la un astfel de festival care, prin natura desfășurării sale, periclitează calitatea vieții orașului din care fac parte. Mă refer, în primul rând, la intensitatea sonoră la care sunt expuși cetățenii Clujului care, pe întreaga perioadă a festivalului, când sunt nevoiți să îndure atâtea inconveniente. fără a putea face ceva la modul concret, sunt obligați să supraviețuiască fenomenului sau cei care își permit, părãsesc orașul. Cetățenii ca cetățeni, însă ceea ce devine cu adevărat îngrijorător este disconfortul total realizat asupra oamenilor spitalizați în proximitatea Parcului Simion Bărnuțiu, respectiv asupra pacienților spitalelor de pediatrie, ginecologie, psihiatrie și multe altele. Nu degeaba, în orașele din Occident, astfel de festivaluri nu mai au loc, căci lăcomia și calitatea vieții nu prea fac casă bună împreună. Cel puțin ei și-au învățat lecțiile. Însă atât timp cât interesul financiar al autorităților protejează acest negustor de iluzii, noi nu putem face mare lucru, însă puțin nu înseamnă, totuși, nimic.

2. Magie sau spiritualitate

Al doilea motiv este dezaprobarea mea față de magie. Magia împreună cu spiritualitatea fac parte din fenomenul religios. Prima vizează controlul universului și accesul la forțele invizibile pe baza unui ritual algoritmic, în scopul satisfacerii dorințelor personale. Spiritualitatea, pe de altă parte, vizează abandonul personal atunci când revelația transcendenței divine se întâlnește cu Eul nostru. Odată ce această revelație este interiorizată, învățăm cum să trăim dincolo de obligativitatea nevoilor trupurilor noastre muritoare. Există de fapt două căi total opuse: controlul (asigurat de magie) sau creșterea în odihnă, dincolo de control (asigurat de spiritualitate).

“Untold” își construiește brandul în jurul magiei, acea experiență dincolo de cuvinte care te face să crezi că orice îți dorești este posibil. Fiecare trebuie să decidă pentru el ce își dorește: iluzia atotputerniciei magice sau bucuria simplității și a suficienței de a fi deschis față de realitate. Tu ce cultivi în viața ta, magia sau spiritualitatea?

3. EDM-ul și adicția

Cel de-al treilea motiv este o concluzie a celui precedent, și anume dorința de libertate, dorința de a nu cultiva dependența în viața noastră. “Untold” pare în primul rând un spațiu de liberă exprimare, un loc în care toată lumea este binevenită, fără discriminare pe bază de sex, rasă sau vârstă, un loc al incluziunii. Dar este important să nu uităm că toată această tranzacție financiară dintre cumpărătorul de bilete și mastodontul “Untold” are miza unui produs senzorial, de o intensitate uluitoare. Dopamina, neurotransmițătorul plăcerii prin anticipare, are un mod atât de pervers de a ne smulge din momentul prezent, atunci când nu o folosim într-un mod corespunzător. Urmărindu-i doar efectele senzoriale prin utilizare excesivă, ea va conduce în cele din urmă la dependența de stimulente intense. Dopamina ne ajută, în sens biologic, să ne urmărim obiectivele, oferindu-ne plăcere atunci când anticipăm în mintea noastră succesul în ceea ce privește dorințele vizate. Dar atunci când ne dorim doar plăcerea, fără efortul real care precede succesul și fără sensul real care vine din trăirea unei vieți cu scop, dependența va urma cu siguranță. Muzica EDM în sine, prin ritmurile și dropurile sale, creează o predispoziție către plăcere prin anticipare, așa că experimentarea unui flux de dopamină generos este inevitabil atunci când o asculți. A te baza pe un astfel de context pentru a experimenta eliberarea, pentru a te distrage din ghearele singurătății, nu este neapărat soluția eliberatoare, atunci când cauți adevărata libertate.

4. EDM-ul și drogurile

 Al patrulea motiv pentru care îți spunem că nu este bine să mergi la “Untold”, este cel care te avertizează despre cum EDM și drogurile sunt un mix căutat. Știu că la “Untold”, oamenii sunt arestați pentru trafic de droguri și probabil că există o mulțime de capturi de la alte persoane care consumă doar pentru propria plăcere. Dar totuși, motivul pentru care vorbesc despre folosirea drogurilor în combinație cu EDM se bazează pe faptul că, deși la început muzica EDM reușește să te pună cu ușurință într-o stare de transă, iar anticiparea dropului îți oferă un extaz intens în care te scufunzi cu ușurință, în cele din urmă, prin expunere repetată, se instalează rezistența la stimulare. Rezistența duce la o dorință de a retrăi intensitatea senzației, iar drogurile îți pot oferi cu ușurință acest lucru. Ceea ce propun aici se referă la același ciclu al dependenței de dopamină. Inducerea chimică a stărilor de extaz va duce inevitabil la dependență psihologică și fiziologică de acest fel de experiențe. Stări care devin din ce în ce mai greu de atins, stări pentru care ajungi să plătești un preț din ce în ce mai mare. Acest lucru poate însemna, în cele din urmă, moartea organismului tău, dacă doza ta de drog crește suficient de mult. Poate spuneți că merg prea departe cu acest punct de vedere, dar aceasta este finalitatea, atunci când senzația extatică devine ținta ta.

5. Experiența pseudo-religioasă

Motivul numărul cinci trimite către semnificația festivalului “Untold” în cultura postmodernă de astăzi, dar și spre iluzia unei astfel de experiențe pseudoreligioase. Pierdut printre bucățile de realitate, sentimentul interior de sine se topește într-un amalgam de povești iiluzorii. Tragedia umană este că autorii acestor povești par a fi alții.

Postmodernitatea propune o libertate bazată pe auto-crearea unei identități asumate personal, în termenii unui limbaj individual, centrat, ca valoare de adevăr, pe emoțiile tale specifice, adică cele care duc la percepția ta de sine Aceasta este rădăcina obsesiei privind autenticitatea și validarea sentimentelor în cultura noastră postmodernă. Ceilalți sunt obligați să se conformeze limbajului tău de exprimare de sine, chiar dacă experiențele noastre se pierd în orizonturi diferite. Este o realitate goală, dar este ceea ce ne face să trăim cu toleranță față de ceilalți, spun ei. Ea oferă posibilitatea de a include în societatea noastră ceea ce este diferit, ceea ce până de curând era dat la o parte, însă asta se realizează cu prețul pierderii oricărei forme de discernământ subiectiv. Astfel, apare nevoia intensă de a fi împreună în propria noastră individualitate, de a diminua sentimentul de singurătate.

“Untold Festival” vinde o soluție care propune omogenizarea indivizilor prin experimentarea extazului la nivel de colectiv social. Iar asta este exact ceea ce fac oamenii din triburile primitive, atunci când își reafirmă apartenența unii față de alții prin ritualuri bazate pe transă colectivă. Dansul și muzica sacră stimulate de diverse substanțe care modifică conștiința, sunt puse în scenă împreună, pentru a onora zeitățile. Acești zei sunt întruchipări ale valorilor tribale fundamentale, valori necesare organizării comunității. Problema cu festivalurile moderne este că ele elimină elementul de venerare și de recunoaștere a limitărilor din spectrul vieții și încurajează doar celebrarea unui cult al propriei individualități. Cultul zeului interior, am putea spune fără nici o jenă. Lumea mea individuală, atât de atent creată, mă izolează și, astfel, mă împinge în cușca pe care mi-o aleg. Așa că încerc să fac din nou credibilă această poveste, care descrie identitatea mea singulară, printr-un extaz colectiv. Pentru o clipă uit de durere, pentru ca mai târziu să o retrăiesc, când privarea de acești stimuli puternici mă readuce la conștiința vieții de zi cu zi. Dacă nu are loc o conexiune adevărată, conexiune care necesită curajul de a ne oferi pe noi lumii celuilalt și de a-l primi pe celălalt în lumea noastră, suntem condamnați la un ciclu dual. O mișcare de du-te-vino, între sentimentul intim de singurătate și căutarea uitării acestuia prin senzații. Pentru ca în cele din urmă să ne trezim cu un sentiment și mai profund de izolare interioară.

Citește mai mult pe muchtobetold.com