Primăria Cluj face mult tam-tam despre cât de performant este sistemul de transport. Dar pentru un oras considerat al doilea pol de dezvoltare națională, care se mai vrea, pe deasupra, și de cinci stele, nu e suficient. Autobuze primite ca ajutoare umanitare in anii ’90 continua sa faca leagatura între Cluj și Florești, rulând fără aer condiționat, în călduri care depășesc uneori 35 de grade celsius. Mai mult, nu există un autobuz de noapte pentru transportul în Florești, practic un cartier al Clujului acum, cu o populatie neoficială care se ridică la 65.000 de locuitori. In sfirsit, exista o singura linie directă care face legatura intre Florești si centrul Clujului. Mii de floreșteni sunt astfel forțați să plăteasca în plus pentru o simplă călătorie Florești-Cluj (14 lei dus-intors), sau să parcurgă distanțe semnificative pe jos, în praf și caldura, doar pentru a avea acces la linia directă a autobuzlui M26.
In sfârșit, liniile de autobuz din Cluj sunt gîndite pe aceeasi structura și aceleasi principii care existau inainte de revolutia din ’89: majoritatea fac in continuare legatura între fostele platforme industriale din Cluj și Mănaștur, cel mai dens-populat cartier, traversînd orașul pe axa est-vest, făra să considere necesitățile și posibilitățile de ramificare în alte direcții. Mai mult, orarele multor autobuze sunt destinate navetei muncitoresti, nu necesităților rezidenților unui oraș din secolul XXI. Transportul clujean trebuie adaptat noilor realități: deservirea zonelor studentesti si educationale, a aeroportului, a zonelor de agrement, si a legaturilor metropolitane. Ele nu mai trebuie sa fie realizate exclusiv între centru și diferitele cartiere, pe sistem concentric, ci și direct între cartiere. De ce nu există, de exemplu, transport public între Mănăstur – Andrei Muresanu si Buna Ziua? De ce nu exista transport Gheorgheni – Gruia? Zorilor – Baciu pa axa nord – sud, la fel de importanta in ziua de azi ca si ea est – vest? Baciu, Zorilor sau Manastur – aeroport? Dar un transport direct intre Baciu si Manastur? Sau transport Hasdeu – centru si mai departe, chiar și cu microbuze?
Mai mult, de ce nu se intensifică numărul curselor Cluj – Făget, transport care este redus la 5 autobuze pe zi în weekend, tocmai când ar mai vrea să iasă și omu’ până la padure? Și de ce nu se folosește drumul Sf. Ioan pentru transportul în comun? Sacrilegiu? Da: pentru că CTPCJ-ul, o institutie fosilizata de pe vremea domnului Funar, refuză în continuare gândirea creativă, out-of-the-box, limitându-se la șabloanele practicate acum cîteva decenii.
Felicitam CTPCJ pentru instalarea automatelor de plata prin cărți de credit montate pe autobuze. De ce nu se implementează, însă, un sistem de plata pe intervale orare, ca si in majoritatea oraselor lumii? Un sistem care sa evite perceperea unei taxe duble sau triple in functie de numarul de transferuri? De ce nu se iau in cont aceste transferuri, pentru a nu fi nevoit clientul sa plateasca dublu sau triplu pentru o singura deplasare din Baciu in Floresti, de exemplu? Acestea sint probleme spinoase, pe care compania de transport clujeană continuă să le ocolească, și a căror rezolvare continuă să le amâne.
Sunt sigur ca multi clujeni vor oferi alte sugestii constructive pentru imbunătățirea unui sistem fosilizat si invechit. CTPCJ-ul si primaria trebuie doar sa asculte.
Lucian Țion
