După mai mulți ani am revenit la manifestările comemorative de la Țebea, dedicate trecerii la veșnicie a lui Avram Iancu, pe 10 septembrie 1872. Am ajuns la Țebea, la invitația conducerii Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”, în frunte cu președintele Tiberiu Groza. Fiind un an jubiliar, conform Legii nr. 223/2023 pentru instituirea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu” am considerat să-mi aduc piosul meu omagiu pentru Crăișorul Munților la mormântul eroului. Pe fiecare român îl emoționează, desigur complexul de monumente de la Țebea, din comuna Baia de Criș – Panteonul Moților așa cum mai e cunoscut. Este locul unde își duce somnul de veci Avram Iancu, Crăișorul Munților, care e amenajat așa cum îl știm încă din 1924 la Centenar, după ideile lui Nicolae Iorga, Ionel IC Brătianu și Reginei Maria. Sanctuarul de la Țebea este o străveche vatră de pământ românesc sfințit de osemintele celor mai importanţi eroi ai revoluţiei române din Transilvania, din anii 1848-1849, în frunte cu Avram Iancu, Ioan Buteanu (1821-1849) şi Simion Groza (?-1885). Emoția de-a fi la Țebea a fost copleșitoare. De aceea, peste 4.000 de români au fost prezenţi, duminică, la Serbările Naţionale de la Ţebea, desfăşurate în memoria eroului naţional Avram Iancu, de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 200 de ani. La umbra gorunului lui Horea își doarme somnul de veci Avrămuț. Am participat la Sfânta Liturghie, alături de oficialități și de un numeros public. M-am bucurat că slujba nu a fost perturbată de țipete, lozinci și scandări politice. Soborul de preoți și înalții ierarhi prezenți au zidit în inimi sămânța credinței. În predică s-a spus că trebuie să venim la Țebea ca să ne rugăm pentru Avram Iancu, care a fost un om credincios, un erou ce a apărat drepturile bisericii strămoșești. După Liturghie a urmat o frumoasă slujbă de pomenire a lui Avram Iancu şi depunerea de coroane de flori la mormântul acestuia. Am avut privilegiul să fiu prezent în mijlocul evenimentelor ce au urmat. În urma mea era un grup de la Partidul SOS în frunte cu europarlamentara Diana Șoșoacă. La momentul parastasului dedicat Crăișorului Munților a fost liniște, doar din când în când europarlamentara Diana Șoșoacă vocifera supărată pe politicieni în general.
Cuvântul eparhului locului a fost înălțător și plin de învățăminte. „Avram Iancu a dorit şi a luptat jertfelnic pentru fericirea celor mulţi. Motiv pentru care şi este considerat erou naţional şi el trebuie să fie model vrednic de urmat, nu doar pentru conducători, aşa cum am crede noi, ci pentru fiecare dintre români. În curgerea acestui an au fost aleşi şi încă se vor mai alege conducătorii ţării. Pentru a avea conducători buni, aşa cum ne dorim cu toţii, întreg poporul român să cerem cu stăruinţă ajutorul lui Dumnezeu. Pentru ca aleşii să fie dăruiţi cu înţelepciune şi luminare a minţii, să fie iubitori de patrie şi neam, precum Iancu, şi mai ales să fie jertfitori pentru a contribui substanţial la binele comun şi pentru a aduce un strop de fericire în viaţa vremelnică a celor mulţi. Pentru ca răsplata lor să fie dobândirea fericirii celei adevărate în împărăţia lui Dumnezeu. Veşnică să-i fie pomenirea din neam în neam eroului nostru naţional, Avram Iancu!”, a spus, în cuvântul său, episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Nestor. A urmat apoi cuvântul excepțional susținut de istoricul clujean acad. Ioan Bolovan, care a subliniat calitățile morale și justițiare ale Crăișorului Munților perfect actuale și astăzi, cuvânt deranjat însă de scandările de pe dealuri și din public ale partidelor. Publicul prezent se reculegea emoționat pentru memoria Crăișorului Munților, în liniște, deși vociferările unor politicieni deranjau. Bietul poet Laurian Stănchescu, prietenul lui Nichita Stănescu, care a inițiat legea anului omagial ”2024 – Avram Iancu – Erou Național”, nu a fost invitat să ia cuvântul. La un moment dat și-a împins căruciorul spre mormântul Crăișorului în fața oficialităților și cu lacrimi în ochi a ridicat cârja învelită de Tricolor strigând ”Avram Iancu suntem toți”. Apoi a început îmbulzeala și scandările, care au perturbat caracterul omagial și sobrietatea manifestărilor commemorative. La discursurile ținute de reprezentanții lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu de la Țebea, pentru că nu au fost prezenți acești lideri politici, europarlamentarul Diana Șoșoacă a protestat, scandând: ”Afară cu trădătorii! Rușine să vă fie!” Participanții i-au reproșat lui Nicolae Ciucă și lui Marcel Ciolacu ca n-au fost prezenți la comemorarea jubiliară. Europarlamentarul Diana Șoșoacă a mai făcut un gest controversat, după ce unii localnici le-au atras atenția celor din suita ei să nu mai huiduie în curtea bisericii. „Nu aveți voie să veniți în cimitir să înjurați, nesimțiților. Aici este biserică și cimitir, băi javrelor”, a strigat un bărbat către cei strânși în jurul candidatei Partidului S.O.S. Diana Șoșoacă le-a răspuns agresiv contestatarilor săi. „Sunteți sclavi. Sclavilor. Avram Iancu nu ar fi acceptat așa ceva, rușine să vă fie, că vă trădați moțul. Voi sunteți moți, mă?”, a spus europarlamentara. De asemenea la discursul trimisului președintelui Iohannis, proaspăta europarlamentară a scandat: „Criminalilor” și „Hoților”. Câțiva lideri ai societății civile au încercat să le explice celor care făceau scandal și vociferau că nu e momentul la o asemenea ceremonie, dar fără succes. Sincer după o astfel de perturbare a liniștii specifice unei adunări cu caracter omagial și jubiliar dedicate Crăișorului Munților la 152 de ani de la plecarea în eternitate, am rămas cu un gust amar.
Mi-am amintit de vremurile când această manifestare era organizată cu vervă și patriotism efervescent de Adrian Păunescu înainte de 1989. Atunci avea un caracter simbolic national de unitate, nu unul politicianist ca astăzi. Mai mult, consider că organizarea şi desfăşurarea acestei ceremonii, conform Legii 215/2016 este depășită de istorie. Legea pare făcută doar pentru oficialitățile statului, armată și instituțiile locale eludând aprecierea societăților civile și culturale, precum și a publicului larg. Avram Iancu nu trebuie confiscat, nici de structurile militarizate ale statului, nici de instituțiile județene și nici de către partidele politice, care se folosesc de Avram Iancu pentru capital electoral, în timp ce societatea civilă și românii simpli sunt îndepărtați de Crăișorul Munților, de gardurile jandarmeriei și de scandările membrilor partidelor politice. În anul 2024 nu s-a înțeles că Avram Iancu este un simbol de unitate și demnitate românească, care trebuie omagiat în celebritatea, sobrietatea și seriozitatea momentului comemorativ, nu în declarații sforăitoare politicianiste și scandări electorale. Măcar la Țebea, noi românii să fim uniți, nu dezbinați de interese electorale. Poliția, armata și jandarmeria au fost depășite la Țebea, iar reprezentanții de marcă ai statului român nu au venit în acest an jubiliar la Țebea, arătând că ignoră simbolurile și valorile naționale, de unitate și demnitate românească.
De aceea, consider că de anul viitor, această manifestare dedicate Crăișorului Munților să nu se mai facă pe stil electoral, politicianist și de confiscare de către structurile militarizate și instituțiile statului, ci în primul rând să fie organizată de către Societatea Cutural-Patriotică ”Avram Iancu”, alături de autoritățile locale. Societatea Cultural –Patriotică ”Avram Iancu” și Primăria Baia de Criș sunt singurele instituții civice și administrative legitime ca să organizeze cu demnitate omagierea lui Avram Iancu ca simbol care unește poporul român. Anul acesta a fost nefiresc, ca o organizație civică dedicată memoriei și cultului lui Avram Iancu să fie pusă la coada depunerilor de coroane, în urma unor politruci. În ultimii ani, instituțiile statului, județene și centrale, precum și partidele politice au dovedit că nu reușesc să se manifeste în spirit de unitate la o manifestare de comemorare a eroului român Avram Iancu, ci au decăzut în discursuri și manifestări politicianiste. La Țebea dezbinarea politică și electorală nu are ce căuta. Țebea trebuie să fie sanctuarul unității. Numai uniți putem împlini Testamentul Crăișorului de a-și vedea ”națiunea română fericită”, de acolo de sus. ”Avram Iancu suntem toți”.
Ionuț Țene
