Timpul a trecut pe stradă cu pletele lungi de frunze îngălbenite
Cu ochii pătrunzători de culoarea crudă a toamnei
Şi burniţa rece se scurge pleoapă de cer adormit în
croncănitul corbilor
Undeva o maşină a oprit în faţa unui copac ca la semafor
Şi o doamnă înaltă cu o coasă ascuţită a coborât
să secere primele flori albe ale zăpezii din memoria ceasului
cu limba galbenă scoasă la luna ce îmbrăţişează oraşul
cum plapuma grea amintirea
cum un giulgiu tinereţea de Halloween
Ionuţ Ţene