Judecător Lucian Buta: Cinci concluzii despre hotărârea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024

În confuzia care a cuprins România în aceste zile avem, totuși, o certitudine: Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024[1], luată în unanimitate de cei 9 membri ai CCR, este ilegală. Să vedem de ce.

Potrivit art. 146 lit. f din Constituția României Curtea Constituțională are următoarele atribuții:…lit. f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. Nu găsim aici nimic despre anulare.

In baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constituția României) CCR, a confirmat și validat primul tur de scrutin și a dispus că al doilea tur pentru alegerea Președintelui României să se organizeze în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Valerica Lasconi, în această ordine. (Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024[2]). Hotărârea a fost luată în unanimitate.

Textul adecvat se află în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, unde citim:

Articolul 52

(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.

Înțelegem că anularea presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții, prima cuprinzând ea însăși două condiții cumulative:

1. anularea se poate dispune doar pentru frauda la vot (la votarea propriu zisa, de pildă, buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral) unită cu frauda la stabilirea rezultatelor (de exemplu procese-verbale false, calcule matematice greșite, erori ale infrastructurii digitale) și
2. cele două fraude de la pct. 1 sunt de natură sa schimbe atribuirea mandatelor, sau,  ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

 

Ce a reținut CCR in motivare? Că există suspiciunile persuadării alegatorilor prin exploatarea ”abuzivă” a algoritmilor platformelor de social-media, că s-ar fi eludat legislația prin nemarcarea materialelor electorale cu însemnele specifice campaniei electorale și că ar exista eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidați.

Curtea nu a reținut ingerința unor entități statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de informații), dar s-a pronunțat că trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.

Să înțelegem un lucru simplu: că indiferent de mediul de transmitere (tv, Facebook, TikTok, orice mediu analogic sau digital) pentru alegător prezintă relevanță conținutul mesajului electoral și persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere și nici bugetul. Adică fondul, nu forma. Și acest fond constituie esența sine qua non a democrației reprezentative.

Prima concluzie, în raport cu textul alineatului 1, este că Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegală.

De observat că hotărârea de anulare a fost luată ca urmare a unei autosesizări a curții[3], deși cererea de anulare nu se poate face decât de partide, alianțe, candidați și organizațiile minorităților naționale.

A doua concluzie, în raport cu textul alineatului 2 teza 1 este că Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegală.

Constatăm și tardivitatea întrucât sesizarea cu privire la anularea alegerilor trebuia făcută în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării (24.11.2024), termen care a fost depășit.

A treia concluzie, în raport cu textul alineatului 2 teza 2 este că Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegală.

Observăm că cererea de anulare trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio cerere a vreunui subiect cu calitate procesuală, nici motivată nici nemotivată. Nu au existat nici dovezi, pentru că documentele desecretizate ale serviciilor nu prezintă dovezi, doar suspiciuni lipsite de orice probatoriu.

A patra concluzie, în raport cu textul alineatului 2 teza 3 este că Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegală.

Remarcăm apoi că anularea se poate face numai până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor, moment care, în raport cu turul întâi de scrutin, a trecut.

A cincea concluzie, în raport cu textul alineatului 3, este că Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegală.

Oricât am socoti, însumarea celor cinci concluzii scoate România din albia statului de drept.

Judecător Lucian Buta

[1] chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/12/HCC-32-2024.pdf

[2] chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/12/Hotarare_31_2024.pdf

[3]  În paragraful întâi al practicalei citim: Pe rol se află examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, aduse la cunoștință publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea conținutului „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1743/4.12.2024, nr.DSN1/1701/2.12.2024