În discursul său de luni, 30 decembrie, premierul Marcel Ciolacu a încercat să justifice o parte dintre măsurile de austeritate cuprinse în așa-numita „ordonanță trenuleț”. Printre altele, prim-ministrul a spus că „începem cu noi”, cu referire la reducerea cu 25% a subvenției pentru partide. Ponderea poate părea însemnată, dar este înșelătoare; suma alocată partidelor în anul dificultăților economice 2025 va fi mai mare decât în 2023.
Ordonanța de urgență a provocat furie atât în rândul sindicatelor, nemulțumite de înghețările pensiilor și ale salariilor din sistemul public, cât și în rândul patronatelor, care au criticat creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% sau scăderea pragului pentru impozitarea preferențială a microîntreprinderilor la 250.000 de mii de euro, jumătate din nivelul de până acum.
În discursul său din timpul ședinței de Guvern de luni, președintele PSD a făcut apel la solidaritate. Șeful Executivului a cerut de la companii un moratoriu pe creșterea prețurilor pentru o perioadă de șase luni, a pus accentul pe plata taxelor în mod corect, și s-a adresat celor cu venituri mici cu o mențiune despre un posibil ajutor unic și o potențială indexare a pensiilor cu inflația în a doua jumătate a anului. În tot amalgamul de adresări, Ciolacu a spus că și partidele trebuie să renunțe la o parte din bani.
În raport cu marile cheltuieli ale României – personalul din sistemul public, asistență socială și bunuri și servicii – cheltuielile cu subvenționare partidelor nu reprezintă o sumă prea mare. Totuși, o tăiere de 25% din buget, așa cum spune textul ordonanței, pare una importantă, dar inclusiv unii politicieni au atras atenția că realitatea arată altfel.
Organizația non-guvernamentală Expert Forum strânge datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la subvențiile acordate partidelor. Centralizarea arată că 2024 a fost un an record pentru bugetele formațiunilor politice, cu subvenții care se ridică la peste 386,8 milioane de lei. În acest an, românii au votat în patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențialele. Ultimele au fost anulate înainte de al doilea tur, dar banii pentru campanie au fost deja cheltuiți.
Bugetul aprobat pentru 2024 a fost de 314 milioane de lei, la care s-au adăugat circa 73 de milioane de lei la rectificarea bugetară din septembrie, conform EFOR. Dacă luăm suma totală, o tăiere de un sfert înseamnă că bugetul pe 2025 ar ajunge la puțin peste 290 de milioane de lei. Astfel, suma aceasta ar fi mai mare decât în oricare alt an, cu excepția lui 2024.
Pentru comparație, în 2023 partidele au primit sub 232 de milioane de lei, aproape 257 de milioane de lei în 2022 sau 234,5 milioane de lei în 2021. În 2019 și 2020, sumele alocate sunt similare celor din 2022.
În schimb, dacă Guvernul merge pe o tăiere mai profundă – și nu alege să pluseze la o eventuală rectificare bugetară din timpul lui 2025 -, lucrurile ar arăta diferit. O tăiere de 25% din cele 314 milioane de lei alocate inițial pentru super-anul electoral ar duce suma pentru 2025 la 235,5 milioane de lei. Cu alte cuvinte, tot ar fi vorba de mai mulți bani decât în 2023, în absolut. Actualizând cu rata inflației, suma scade sub nivelul din 2023.
De la ultimele alegeri prezidențiale, din 2019, cei mai mulți bani sunt în dreptul PSD, cel mai mare partid parlamentar, cu un total de 698 de milioane de lei până în momentul de față. Urmează PNL, cu 493 de milioane de lei – circa 70% din suma pentru social-democrați – și USR, cu 226 de milioane de lei – mai puțin de o treime din cât a luat PSD. AUR, până la aceste alegeri legislative cel mai nou partid parlamentar, a încasat 92 de milioane de lei.
Asa cum stim Guvernul face economii la saraci ca sa ajunga banii la privilegiati. Sistemul de alocare de bani pentru partide a fost criticat în ultimii ani pentru influențarea presei și cheltuieli prin firme apropiate partidelor. Totuși, scoaterea subvenției electorale este departe de a fi o soluție reală pentru problemele financiare ale țării. Bineînțeles, există argumente care arată că acești bani ar putea fi folosiți pentru lucrări publice sau alte astfel de scopuri, dar rămâne întrebarea: cu ce să fie înlocuit acest sistem?
Napocanews.ro
