De altfel, Richard Grenell a amintit pentru Financial Times de postările sale de pe X, fostul Twitter, prin care îi susține pe frații Tate, acuzați în România de trafic de persoane, viol în formă continuată și constituire de grup infracțional. Aceștia se confruntă cu o serie similară de acuzații și în Marea Britanie, iar în urmă cu o săptămână au apărut primele astfel de acuzații și în SUA.

Hurezeanu a declarat că a existat o discuție într-unul dintre holurile conferinței, atunci când ministrul român de Externe a inițiat un dialog cu trimisul lui Trump pentru a afla dacă Grenell intenționează să viziteze România.

Acesta i-a răspuns că nu știe dacă va vizita România, spune Emil Hurezeanu, și i-a adus în discuție pe frații Tate, aflați în arest la domiciliu:

”Mă interesează, cum bine știți, soarta fraților Tate, mi-a răspuns. Și atât. Apoi, i-am mai cerut o întâlnire pentru că voiam să aflu mai multe despre ce vrea să facă, ce intenții are în raport cu România, dar această întâlnire nu a mai avut loc”, a declarat Emil Hurezeanu pentru G4Media, subliniind că intervenția lui Richard Grenell despre frații Tate lăsa impresia unui interes continuu al trimisului special al lui Donald Trump.

Frații Tate sunt acuzați de DIICOT de grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol în formă continuată, dar Curtea de Apel București a restituit dosarul la parchet, pentru refacerea urmăririi penale, în 19 decembrie 2024.

„În baza art. 346 alin. 3 lit.a C. proc. pen, restituie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală cauza în care a fost emis rechizitoriul prin care contestatorii au fost trimişi în judecată”, este pe scurt decizia Curţii de Apel, care este definitivă.

Iniţial, pe 26 aprilie, Tribunalul Bucureşti stabilise că se poate începe judecata pe fond, însă Curtea de Apel Bucureşti le-a admis pe 19 noiembrie fraţilor Tate mai multe cereri şi excepţii, fiind eliminate probe de la dosar:

*a fost constatată neregularitatea rechizitoriului DIICOT prin care inculpaţi au fost trimişi în judecată sub următoarele aspecte: modalitatea de prezentare a situaţiei de fapt şi de descriere a elementelor constitutive în cazul infracţiunii de trafic de persoane comisă de Radu Luana şi Naghel Georgiana; încălcarea dreptului la apărare al lui Andrew Tate raportat la modalitatea de aducere la cunoştinţă a acuzaţiei de trafic de persoane cu privire la persoana vătămată (…); neindicarea sumelor cu privire la care se impune a se dispune confiscarea specială.

*nulitatea relativă a încheierii de şedinţă din 14.04.2022 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi excluderea declaraţiilor date de persoanele vătămate în procedura audierii anticipate.

*excluderea declaraţiilor date în calitate de martori de fraţii Tate.

Tot pe 19 noiembrie, judecătorii au dat termen cinci zile procurorilor DIICOT să comunice dacă menţin decizia de trimitere în judecată sau refac ancheta, după care joi au decis să restituie dosarul la procurori.

Andrew şi Tristan Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi două tinere complice (Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel) au fost trimişi în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, inculpaţii ar fi obţinut importante sume de bani.

Infracţiunile reţinute în sarcina lor sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, lovire sau alte violenţe şi instigare la această infracţiune.

Conform DIICOT, infracţiunea de trafic de persoane ar fi fost comisă atât pe teritoriul României, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Anchetatorii susţin că fraţii Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi.

Cei doi fraţi le induceau în eroare pe tinere că ar dori o relaţie de căsătorie/concubinaj şi că ar avea faţă de ele sentimente reale de iubire (metoda ‘loverboy’).

Femeile ar fi fost ulterior transportate şi adăpostite într-un imobil din judeţul Ilfov, unde, prin acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obţinute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori.

Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”.

Anchetatorii au identificat şapte victime în acest caz, însă doar trei s-au constituit părţi civile în dosar.

NapocaNews