Spectacolul „Proorocul Ilie”, montat de Botond Nagy la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, a stârnit controverse în spaţiul public, unii spectatori considerându-l „o ofensă adusă Ortodoxiei”. Biserica Ortodoxă Română s-a alăturat și ea trendului și a transmis joi un punct de vedere, subliniind că „folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat nu poate reprezenta o valorificare creştină a acestora”. În spaţiul public sunt deja chemări la protest propunându-se cumpărarea de bilete și întreruperea (pașnică) a spectacolului sau demonstrații în fața teatrului.
Reacţiile critice la adresa spectaolului „Proorocul Ilie”, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Słobodzianek, „sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic”, consideră Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. „Spectacolul ‘Proorocul Ilie’ nu îşi propune să aducă vreo ofensă credinţei creştine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecţie asupra credinţei, asupra fragilităţii convingerilor umane şi asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranţa, dialogul şi o înţelegere mai profundă a complexităţii spiritului uman”. „Menţionăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie şi nu îşi propune să ridiculizeze credinţa, ci, dimpotrivă, invită la o reflecţie profundă asupra relaţiei dintre om şi divinitate, asupra modului în care credinţa poate fi influenţată sau deturnată”, a precizat TNB.
Ce spune Patriarhia „Respectarea simbolurilor creştine constituie un act deopotrivă spiritual şi cultural important şi necesar într-o lume tot mai secularizată şi înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieţii spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, a transmis Patriarhia Română. Protestul Patriarhiei intervine la o lună și jumătate de la premiera spectacolului.
În urma premierei din 16 februarie, publicul a plecat cu impresii mixte de la Sala Studio. Unora le-a plăcut, altora nu, aplauzele nu au fost nici mai multe nici mai puține decât de obicei iar un lucru a fost cert – nimeni nu a putut spune că s-a plictisit. „Nu e un spectacol clasic (nici nu vreau să mă gândesc cum va fi „încondeiat” de criticii de teatru), ci mai degrabă o satiră amplă, plină de simboluri, care atinge direct și fără menajamente teme legate de societate, credință, fanatism, moarte și mântuire. Iar stilul lui Botond Nagy poate părea, pentru unii, o „blasfemie””, scria Adina Scriosteanu pe grupul de profil Mergem la Teatru. „Dar pentru mine, ideea cea mai puternică cu care am rămas e că nu suntem pregătiți – nici ca omenire, nici ca nație – pentru o apocalipsă reală. Ne „facem că facem”, mimăm credința, implicarea, mila, dar în adâncul nostru rămânem prinși în tipare, ghidați de inerție și de ce face gloata”. Despre ce e vorba în spectacol „Proorocul Ilie”, de Tadeusz Słobodzianek, se bazează pe informaţiile publicate de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog şi cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974 centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Białystok, în anii ’30 – ’40. Un reportaj despre sfârşitul lumii; povestea unui grup de oameni care s-au desprins de biserica ortodoxă grecească şi au încercat să-şi construiască propria lume într-un mic sat părăsit de Dumnezeu. Nerecomandată tinerilor sub 18 ani – din motive cunoscute (limbaj licenţios şi scene cu conotaţie sexuală), „piesa lui Tadeusz Słobodzianek în lectura scenică semnată de unul dintre cei mai incitanţi regizori ai tinerei generaţii din România vine într-un moment de adâncă criză spirituală şi morală cu care se confruntă societăţile contemporane”, se arată îm prezentarea de pe site-ul TNB. În distribuţie sunt: Richard Bovnoczki, Aylin Cadîr, Florentina Ţilea, Silviu Mircescu, Emilian Mârnea, Răzvan Oprea, Ofelia Popii, Florin Călbăjos, Lari Giorgescu, Vitalie Bichir, Mihai Calotă – nume bine-cunoscute ale scenei TNB, cărora li s-au alăturat foarte tinerii Leonard Chionac, Oana Laura Gabriela, Teo Dincă.
Românii au reacționat dur și acuză că artiștii au adus blasfemie, desfrâu și rușine la adresa credinței. Mai mult, unii dintre ei cer boicotarea Teatrului Național și demiterea conducerii instituției.
NapocaNews
