În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetar a fost de 1,67% din PIB, adică 29 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că anul acesta s-a înregistrat o scădere ușoară. Totuși, ritmul de reducere este insuficient pentru a atinge obiectivul de 7% din PIB stabilit pentru 2025, în condițiile în care anul trecut deficitul a fost de 8,65% (153 miliarde lei).

Un aspect pozitiv este că încasările realizate de ANAF au crescut în februarie 2025. În timp ce în ianuarie colectările au crescut cu doar 5,2%, în februarie veniturile au fost mai mari cu 16,6% față de aceeași lună a anului precedent, iar planul de încasări a fost depășit cu 2%. Chiar și așa, veniturile totale ale ANAF din primele două luni au fost de 72,54 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi cheltuielile statului.

Un alt semnal de alarmă este creșterea datoriei publice, care la finalul anului 2024 a ajuns la un nivel record de 964 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din PIB. Aceasta a crescut cu 180 miliarde de lei doar anul trecut și cu aproape 600 miliarde de lei în ultimii cinci ani. În 2019, datoria României era de 35% din PIB, ceea ce indică o creștere accelerată care pune o presiune semnificativă pe stabilitatea economică a țării.

Care sunt provocările pentru Guvern?
· Reducerea deficitului: Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a limita cheltuielile sau pentru a crește veniturile fiscale, astfel încât să respecte ținta de deficit de 7% din PIB.
· Creșterea eficienței ANAF: Deși veniturile colectate au crescut în februarie, ritmul trebuie menținut pentru a sprijini sustenabilitatea bugetară.
· Gestionarea datoriei publice: Cu un nivel record al datoriei, costurile cu dobânzile vor crește, ceea ce va pune și mai multă presiune pe bugetul național.
Situația actuală impune măsuri urgente pentru a evita o destabilizare economică. Dacă trendul actual continuă, Guvernul va avea dificultăți în atingerea obiectivelor fiscale asumate, iar datoria publică va continua să crească alarmant.