Cugetare la Izvorul Tămăduirii

M-am întors in timp, in urma cu 30 si ceva de ani, in piata orasului universitar transilvanean…si nu am recunoscut-o. Era o cu totul alta lume, un alt oras, o alta tara. Acolo unde in perioada copilăriei mele de odinioară, întâlneam oameni veseli si buni, care se mândreau cu trecutul si cultura lor, acum orbecaiau mahnite, multimi de fiinte disperate si infometate, sub privirile reci si indiferente ale noii clase politice corupte si criminale.

Oamenilor le-au fost distruse si furate locurile de munca in care munceau cinstit, si-au pierdut sau parasit familiile si au plecat de voie – de nevoie, pribegi si sclavi pe la straini. Piata a devenit acum talcioc pentru a vinde relicve familiale, unele păstrate chiar din timpul războiului. Si asta doar ca sa-si cumpere de mancare. Si-au pierdut onoarea, demnitatea si constiinta. Dar cu toate astea, la fiecare intersectie scandau mandri ca sunt in sfarsit liberi si fericiti. Acum puteau vorbi si face tot ceea ce le trecea prin cap. Oare in asta consta fericirea ? Oare asa este libertatea ? Oare aceasta este culmea visurilor unuii fost cetatean socialist ? Nu stiu de ce, dar nu am intalnit pe strazi oameni fericiti! Pe fețele lor era parca o stampila a disperării, a nevoilor zilnice, a rautatii, chiar a nebuniei, dar nici un fel de bucurie, iubire sau liniste. Si mai ales libertate…..

Traiam cu impresia ca ajunsesem din gradina Raiului in strafundurile iadului. De fapt imi parea rau ca m-am intors din lumea mea interioara linistita, inapoi in lumea aceasta nefericita si distrusa. Ca sa traiesc sau sa retraiesc impreuna cu toti greutatea injosirilor si a catastrofelor. Noi nu am inteles atunci, ca si acum, ca tot ce este organic, natural sau produs al unor aspiratii sufletesti ale poporului roman, urmau si trebuiau sa fie anulate, eliminate si inlocuite cu cine sau cu ce ?!? Cu niste falsi ideologi care sa ne impuna brutal aceasta doctrina a pro-europenismului, ce este de fapt o masca a globalismului. Ultimul tip de globalism…de sorosism ! Cu o mare dorinta de a arunca la gunoi tot ceea ce inseamna identitate nationala, culturala si crestina. Globalism care cunoaste azi o decadenta nemaiintalnita. De altfel, globalismul actual este forma cea mai cumplita, mai neagra a fascismului economic si politic. Promovat si implementat de noua burghezie neo-marxista de la Bruxelles…Paris…Londra…Berlin. Nimica nou sub soare – pe vremuri era la fel. Aveam URSS-ul cu globalismul socialismului stiintific. Sau Austro-Ungaria. Marile imperii isi impun doctrinar ideologiile, care servesc bineinteles interesele acestora. Dar unde sunt acum si aici interesele Romaniei ? Nimeni nu vorbeste de interesele Romaniei !!!

S-a trezit in schimb zilele acestea, o fomeie grasa, intr-un colt de masa…usor plecata de pe-acasa, care derapeaza in Muuuu-ngiul logoreic globalisto-sorosist, cum ca Presedintele României ar trebui ales doar de ”institutii”, iar suveranistii patrioti sa fie eliminati din politica, caci e multi dom’le si periculosi! Anal-ista cu pricina, după cum îi este si numele, efectiv face Pipi-di pe tot ce inseamna libertate si democratie ! Ce-o fi suparat-o asa de rau, nu stiu. Poate-i vorba de personalitate….

”Danga-langa, langa-danga,
Suna-n asfintit talanga
Si de la pasune, iaca,
Tacticoasa vine vaca.
Nu mai vrea sa umble creanga,
Vine acasa. Danga-langa.”

Și pentru ca veni vorba de personalitate, eu cred ca personalitatea ca si caracterul omului, nu se naste intr-o sera calduroasa si luminoasa. Ci intr-o fierarie fierbinte si plina de fum…de sunetul asurzitor al ciocanului. Ttrebuie doar sa putem suporta loviturile acestui ciocan cu resemnare si multumire, precum si diferenta de temperatura dintre foc si apa, fara a blama aiutrea ca te-ai nascut intr-un anume loc sau timp. Sau ca ai fi meritat o soarta mai buna. Aviz celor care si-au facut o profesie din a arunca cu noroi in saraca tara bogata si al nostru atat de greu incercat popor. Dati-va cu reveneala si anulati-va complexele de inferioritate!

Să învățăm sa trăim intotdeauna cu inima, oricat de greu ar fi. Astăzi auzim pe la unii pseudo-intelectuali ca trebuie sa ai grija doar de tine, ca milostenia iti arde inima. Este un non sens ! Inima ca si tara, este distrusa doar de indiferenta, de mizerie morala si de tot ce face firea sa se rataceasca. Bunavointa nu doar ca-i prelungeste zilele omului, dar le si infrumuseteaza in niste culori calde si placute. Intotdeauna este mai placut sa iubesti decat sa urasti, sa ai pace in suflet decat sa fi recalcitrant…este mai usor sa faci fapte bune si sa oferi bucurie, spre deosebire ca atunci cand le faci rau altora.

Asa ca de ce refuzam tot timpul acest jug usor si alegem partea mai grea a vietii ? Cu atat mai mult, cu cat am remarcat ca omul care se apropie de Dumnezeu, are o atitudine mai simpla si smerita fata de ceilalți oameni. Nu are in inima mândrie si dorinta de putere. Iar cu privire la Romania si ceea ce ne rezerva viitorul, spun doar atat – nu ne baga Doamne, acolo unde nu ne fierbe oala !!!

Cristian Ardeleanu